Alexandru Donici – Fabulistul


La 19 ianuarie 1806 se naște fabulistul moldovean Alexandru Donici, primul dintre cei patru fii ai clucerului Dimitrie Donici și ai Elenei, născută Lambrino. S-a născut la Bezin (azi Donici) raionul Orhei. Și-a început în tinerețe cariera militară fiind trimis la liceul de profil din Sankt Petersburg, alături de fratele său Petrache, În 1825 este trimis ca sublocotenent în regimentul ”Ekaterinburg”, în Sudul Basarabiei. Invocând motive familiare, revine la baștină și activează la început în Chișinău, apoi la Iași și Piatra-Neamț. Alexandru Donici a rămas un nume de referință în literatura română datorită fabulelor sale. În 1835 este evidențiat ca traducător în revista mascovită ”Teleskop” traducând fabule de Pușkin și Krîlov. În cooperare cu Constantin Negruzzi traduce și publică Satire și alte poetice compuneri de Antioh Cantemir, traduce poemul lui Pușkin ”Țiganii” (1837) și alte creații ale clasicilor literaturii universale. În anii 1840 și 1842 editează două cărți de Fabule cu opere proprii și traduceri. În creația sa sunt populare: Antereul lui Arvinte, Musca la arat, Racul broasca și știuca, Doi cîini ș.a.

Ioan Slavici – comoara literaturii românești


Astăzi se împlinesc 173 de ani de la nașterea lui Ioan Slavici, scriitor, jurnalist și pedagog român. S-a născut în data de 18 ianuarie 1848, în localitatea Șiria, în Imperiul Austro-Ungar. Este al doilea copil al cojocarului Sava Slavici și al Elenei. L-a cunoscut pe Mihai Eminescu la Viena. La îndemnul lui Eminescu, deși Slavici credea mai mult în vocația sa de observator al vieții sociale și politice, începe să aștearnă pe hârtie amintirile și povestirile sale în graiul locurilor natale, astfel debutează în anul 1871, în Convorbiri literare, cu comedia Fata de birău. Eminescu îl copia și corecta manuscrisele trimițându-le, apoi la Convorbiri literare. Tot Eminescu l -ar fi îndemnat să scrie și prima poveste în felul cum știa să povestească ”Tata bătrân” și, astfel, scrie povestea Zâna Zorilor care a fost citită la Junimea în două ședințe la rând și a fost publicată în Convorbiri literare în iunie 1872. În același an, 1872, i-au mai fost publicate poveștile: Ileana cea șireată, Peștele pe brazdă, Florița din codru și Doi feți cu stea în frunte. La 71 de ani, cuprins de amețeli, leșină cade și o nouă fractură îl face să zacă trei luni în pat. Obosit și bolnav, în 1925, Slavici se refugiază la fiica sa care trăia la Panciu, într-un ținut de vii care îi amintea de Șiria lui natală. La 17 august 1925 s-a stins din viață. A fost înmormântat la schitul Brazi și cuvântul de rămas bun a fost rostit de Gala Galaction

18 ianuarie – Ziua comemorării lui Grigore Vieru


Astăzi se împlinesc 12 ani de la trecerea în eternitate a lui Grigore Vieru, poetul care o viață de om servește cu dăruire poezia. Grigore Vieru a fost, incontestabil, o voce singulară, de o expresivitate deosebită în peisajul poeziei românești. Versurile sale au ilustrat, într-un regim al excelenței rostiri lirice, stări de spirit de o rară autenticitate, conturate în enunțuri poetice armonioase și limpezi, sugestive și sincere. Contemporan cu noi, el este și un exponent al ideilor dominante în conștiința noastră națională pe care le-a exprimat artistic și le-a îmbogățit cu sufletul său. Un poet fructuos, mereu sensibil la freamătul inimii și la zbuciumul timpului. E poetul epocii noastre – simbol al neamului Grigore Vieru.

Mihail Sadoveanu – 140 de ani de la naștere


Se împlinesc, pe 5 noiembrie 140 de ani de la nașterea celui mai proeminent prozator al literaturii române Mihail Sadoveanu. Mihail Sadoveanu – o personalitate de prim rang a literaturii noastre, un maestru al adaptării graiului moldav la sensurile culturii române în ansamblu.

Opera lui Mihail Sadoveanu cuprinde peste 100 titluri – nuvele, povestiri,romane, eseuri, traduceri. Debutul lui Sadoveanu a avut loc în aprilie 1897, în revista ”Dracu” din București, cu schița ”Domnișoara M din Fălticeni” și poezia ”Homo”.

În 1910 este numit în funcția de director al Teatrului Național din Iași. În acest an publică volumele Povestiri de seară, Genoveva de Brabant, broșura Cum putem scăpa de nevoi și cum putem dobîndi pămînt ș.a. Devine membru al Academiei Române în 1921. În anul 1928 publică povestirea Hanul Ancuței. În anul 1948 publică romanul Păuna Mică, iar în anul 1949, Mihail Sadoveanu este ales președinte al Uniunii Scriitorilor. În 1955, scriitorului i se conferă titlul de Erou al Muncii Socialiste. În 1961 Mihail Sadoveanu a primit Premiul Lenin pentru Pace.

Mihail Sadoveanu se stinge din viață la data de 19 octombrie 1961, fiind înmormântat alături de Eminescu și Caragiale.