Marcela Mardare 70 ani de la naștere.


marcela-mardare

La 1 decembrie poeta, prozatoarea și editoarea Marcela Mardare și-a sărbătorit aniversarea de 70 ani de la naștere. Marcela Mardare s-a născut în Miclești – Criuleni, Municipiul Chișinău în anul 1948. În anul 1976 a absolvit Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Filologie. În 1976 – 1977 este profesoară de limba și literatura română la Școala medie din Cărpineni, Hâncești. A debutat cu nuvele și povestiri în revista „Moldova”, ziarele „Moldova suverană”, „Literatura și arta”. Editorial, debutează în 1989, cu cartea de nuvele „Scut pentru Leonora”, urmată de volumele: „Miracolul” (versuri), „Nelimita iubirii”, „Imagini de succes” etc. Pentru copii a editat cărțiile – „Iepurașul fricos”, „Sub o geantă de pădure”, „Colorăm. Medităm. Ne distrăm” ș.a. Cu acest minunat prilej îi aducem în dar cele mai sincere urări de sănătate, bucurie, fericire, împliniri și inspirație pentru a bucura și în continuare inimile copiilor.

Această prezentare necesită JavaScript.

 

Reclame

Păsările contează


pasari-mici-599x351

Cu zborul, cântecul și frumusețea lor ne încântă și inspiră. Sunt sanitari ai pădurilor, împrăștie semințe, fertilizează solul, oxigenează aerul și contribuie la stabilizarea climei, iar ca atracții turistice sprijină economia. În plus, ne dau și nenumărate lecții de viață. Cea mai veche sărbătoare din calendarul mediului este Ziua Internațională a Păsărilor, sărbătorită în 1 aprilie încă din anul 1906, și are la baza Convenția pentru apărarea păsărilor care promovează principii legate de importanța lor în ecosistemul planetei.  Păsările ne fac plăcere și observarea sau ascultarea cântecului lor ne ispiră, dar ele sunt și componente esențiale alei ecosistemelor, pădurii sau zone maritime, care ne asigura hrană, medicamente sau materii prime. Păsările contribuie la stabilitatea climei, oxigenează aerul, transformă poluanții în nutrienți și deoarece se află în vârful lanțului trofic, sunt un adevărat indicator al stării generale a biodiversității. Dacă ele încep să dispară, mediul se află în pericol și trebiue să acționăm.

Curiozități despre păsări:

– Se spune că dacă păsările zboară cât mai sus pe cer, vremea va fi frumoasă, însă, în cazul în care acestea zboară aproape de sol e semn că vremea se înrăutățește;

– Proporțional cu dimensiunile ei, o pasăre are nevoie de mai multă mâncare decât un bebeluș sau o pisică.

Legenda Mărțișorului


martisor_79900600

Una din legendele simbolului primăverii spune ca soarele a coborât pe pământ, luând chipul unui tânăr, pentru a participa la o horă dintr-un sat. Zmeul vazând ca aceasta a luat chiăul unui tânar, l-a rapit și l-a închis într-o temniță, provocând suferință întregii naturi. Se spune că râurile au încetat să mai curgă, păsările să mai cânte.. până nici nu mai râdeau. Nimeni nu știa ce să facă până când, un tânăr voinic s-a hotărât să îl înfrunte pe zmeu și să elibereze soarele. Această a porni la drum, având puterea multora dintre pământei. Călătoria tânărului a durat 3 anotimpuri: vara, toamna și iarna. Spre sfârșitul ierni, această a găsit castelul zmeului și s-au luptat zile întregi până când zmeul a fost doborât. Slabit și grav rănit, tânărul a reușit să ajungă până la temnița soarelui, l-a eliberat, după care a murit, sângele acestuia curgând pe zăpadă albă. Soarele a urcat pe cer și a vestit venirea primăverii, umplând  de fericire inimile pamântenilor. Se zice că de atunci lumea cinstește memoria tânărului curăjos legând cu o ață două flori: una albă, altă rosie. Culoarea roșie simbolizează dragostea pentru frumos și amintește de curajul tânărului, iar cea albă simbolizează ghiocelul, prima floare a primăverii. Astăzi, mărțișorul este purtat întreagă lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructier. Se crede că această vă aduce belșug în casele oamenilor, iar dacă cineva își pune o dorință în timp ce atârnă mărțișorul de pom, această se vă împlini numai decât. La începutul lui aprilie, într-o mare parte satelor Moldovei pomii sunt împodobiți de mărțișoare

Ion Creangă, scriitor român


20190301_134236

Ion Creangă (1 martie 1837, Humulești, jud. Neamțului) a fost un scriitor român. Recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveștilor și povestirilor sale, Ion Creangă este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii române mai ales datorită operei sale autobiografice Amintiri din copilărie. Creangă a mai avut încă șapte frați și surori: Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile și Petre. Ultimii trei au murit în copilărie, iar Zahei, Maria și Ileana în 1919. Tinerețea lui Ion Creangă este bine cunoscută publicului larg prin prisma operei sale capitale Amintiri din copilărie. În 1847 începe școala de pe lângă biserică din satul natal. Fiul de țăran, este pregătit mai întîi de dascălul din sat, după care mama sa îl încredintează bunicului matern. În 1853 este înscris la Școala Domnească de la Tîrgu Neamț sub numele Ștefănescu Ion, unde îl are ca profesor pe părintele Isaia Teodorescu. După dorința mamei, care voia să-l facă preot, este înscris la Școala catihetică din Fălticeni. Aici apare sub numele Ion Creangă, nume pe care l-a păstrat tot restul vieții. După desființarea școlii din Fălticeni, este silit să plece la Iași, absolvind cursul inferior al Seminarului teologic „Veniamin Costachi” de la Socola. La 31 decembrie 1889 Ion Creangă se stinge din viață în urma unui atac cerebral. Ion Creangă este înmormântat la 2 ianuarie 1890 la cimitirul Eternitatea din Iași

 

Crăciunul – Tradiții și obiceiuri


mos-craciun-modern-sanie-autonoma

Crăciunul este o sărbătoare plină de tradiții și obiceiuri. Este una dintre cele mai așteptate sărbători din an. Înainte de Crăciun se face curățenie în casă. Tradiția simbolizează alungarea spiritelor rele, astfel încât pruncul Iisus să fie primit așa cum se cuvine. În Ajunul Crăciunului, preotul sfințește casa. Întrelele în locuință trebuie împodobite cu crenguțe de brad. Este un semn aducător de noroc și vești bune. Unul dintre cele mai așteptate momente este împodobirea bradului. Tradiția spune că Moș Crăciun vine să aducă daruri doar în casele cu brad luminat și conform obiceiului, aceasta trebuie împodobit în seara de Ajun. Împodobirea bradului de Crăciun este simbolul prosperității, fertilității și vieții lungi. În vâful bradului se pune o stea care simbolizează Steaua Nașterii Domnului. În noaptea de 24 spre 25 decembrie, cadourile se pun sub brad. În dimineața de Crăciun se spune în popor că este bine să ne spălăm cu apă curată pe față, luată dintr-un izvor sau fântână, și să punem în apă o monedă de argint. Astfel, tot anul vom fi curați ca argintul, sănătoși și vom avea parte de bani. O altă tradiție împortantă este chiar masa de Crăciun. În data de 25 decembrie ia sfârșit postului Crăciunului, care durează aproximativ șase săptămâni. În această zi, oamenii se pot desfăta cu bucatele tradiționale de Crăciun. În ziua 25 decembrie, oamenii le trimit urări și mesaje de Crăciun celor dragi, cărora le trasmit gânduri lor bune.

Ziua Drepturilor Omului


drepturile-omului

La data de 10 decembrie în fiecare an comunitatea internațională celebrează Ziua internațională a drepturilor omului. La această dată în 1948 Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat Declarația Universală a Drepturilor Omului. Această zi a început a fi sărbătorită în mod oficial din 1950, când Adunarea Generală a adoptat Rezoluția 432 (V) prin care a produs statelor și organizațiilor interesate celebrarea la 10 decembrie în fiecare an a Zilei drepturilor omului. În cadrul Organizației Națiunilor Unite funcționează Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru drepturile omului, care are scopul protecției și promovării universale a drepturile omului, care are scopul protecției și promovării universale a drepturilor omului.