Alexandru Donici fabulist român-basarabian


 

71a4f56f6cb57893136f2e21ce3cdb09_177

Alexandru Donici, născut 19 ianuarie 1806, Piatra-Bezin, azi Donici, Orhei a decedat 21 ianuarie 1865, Piatra Neamț. A fost un poet și fabulist român-basarabean. Este primul din cei patru băieți ai clucerului Dimitrie Donici și ai Elenei, născută Lambrino. Și-a început în tinerețe cariera militară, absolvind liceul de profil din Sankt Petersburg, alături de fratele său Petrache. În 1825 este trimis ca sublocotenent în regimul „Ekaterinburg”, în Sudul Basarabiei. Alexandru Donici a rămas un nume de referință în literatura română datorită fabulelor sale. În 1835 este evidențiat ca traducător în revista moscovită „Teleskop”, traducând fabule de Pușkin și Krîlov. În cooperare cu Constantin Negruzzi traduce și publică „Satire și alte poetice compuneri” de Antioh Cantemir, Traduce poemul lui Pușkin „Țiganii” (1837) și alte creații ale clasicilor literaturii universale. În anii 1840 și 1842 editează două cărți de „Fabule” cu opere proprii și traduceri. În creația sa sunt populare fabulele: Antereul lui Arvinte, Musca la arat, Racul, broasca și știuca, Doi cîini ș.a. Donici a avut un deosebit spirit de observație, criticând în fabulele sale, pe exemplul unor animale, moravurile proaste din societatea umană.

Anunțuri

Grigore Vieru (1935-2009)


Vieru

De și a trecut în neființă în 2009, Vieru a reușit să ne lase drept moștenire sute de citate, poezii și cel mai împortant, emoții și stări. Grigore Vieru a fost și rămâne cel mai îndrăgit poet al copiilor din Moldova, unul dintre poeții apreciați în tot spațiul limbii române. Grigore Vieru a fost un poet român, ales membru corespondent al Academiei Române. S-a născut și a activat în Republica Moldova devenind un simbol al valorilor și unității românești, fiind strâns legat de ambele maluri ale Prutului. Tematica lui Grigore Vieru este aparent simplă, dar foarte profundă – a scris poezii despre mamă, natură, sat, poezii cu caracter social, abordând de asemenea valorile și tradițiile românești. A ținut să sensibilizeze caracterul cititorului, încercând să facă omul mai bun și mai spiritual. A adus un aport considerabil la dezvoltarea limbii române și grafiei latine. Vieru face parte din grupul celor care au luptat pentru independența țării. Personalitatea lui va rămâne veșnic în memoria și sufletul nostru.

Ajunul Bobotezei


Aghiasma-sfintire-traditi-si-obiceiuri

Pentru creștinii pe stil vechi astăzi este ajunul Bobotezei. În această zi, ei postesc și se roagă. În biserici are loc sfințirea apei. În ajunul Bobotezei se ține post negru, nu se mănâncă și nu bea nimic. De Bobotează și in ajunul sărbătorii, se sfințesc apele, iar credincioșii merg la biserică pentru a lua agheasmă. Cei care nu pot veni într-un lăcaș sfânt pot lua apă din orice sursă, deoarece, tradiția spune că în seară de Boboteză apa este tămăduitoare. În biserici, apa este sfințită în timpul Slujbei aghesmei mari, care aminntește de Botezul Domnului Iisus Hristos în apele Iordanului. Se crede că agheasma tămăduește rănile și este păstrată în casă pentru a avea liniște și pace. Atunci când se ia agheasmă, nu trebue să fim certați cu nimeni și să ne abținem de la fapte și gânduri rele, pentru că apa sfințită își pierde sacralitate. Potrivit tradiției populare, dacă în această zi ninge sau e ger, atunci roada va fi bogată.

Cu drag de Mihai Eminescu


Mihai_Eminescu_copac4

 Pe data de 15 ianuarie, anul 1850 s-a născut Luceafărul poeziei noastre Mihai Eminescu. Mihai Eminescu era om de o vigoare trupească extraordinară, fiu adevărat al tatălui său, care era munte de om, și ca fire, grădină de frumusețe. O figură clasică încadrată de niște plete mari negre; o frunte înaltă și senină; niște ochi mari – la aceste ferestre ale sufletului se vedea că cineva este înăuntru; un zâmbet blând și adânc melancolic. Avea aerul unui sfânt tânăr coborât dintr-o veche icoană, un copil predestinat durerii, pe chipul căruia se vedea scrisul unor chinuri viitoare. Mihai Eminescu a fost, și va rămâne pentru totdeauna marele poet al românilor, dar și un mare patriot, iubitor al poporului simplu, prețuitor al tezaurului nostru folcloric, un adevărat „părinte” al limbii române, pe care a avut grijă s-o șlefuiască și să-i dea o strălucire aparte. Mihai Eminescu a încetat din viață la 15 iunie 1889, fiind înmormântat la cimitirul Bellu din București.

Legenda lui Moș Nicolae


tcthuin-st-nicolas

Sfântul Nicolae a fost cunoscut drept un om foarte religios, cu o vârstă cultură teologică, un expert în acest domeniu și un om de înaltă moralitate. De aceea, el este adeseori alăturat apostolilor lui Iisus Hristos și se spune că el ar fi primit de la Dumnezeu inclusiv darul de a face minuni. Moș Nicolae s-a născut într-o familie înstărită din orașul Patara, în provincia Lichia, situată în partea asiatică a Turciei de azi. Părinții săi l-au trimis să studieze la cele mai renumite instituții de învățământ, apoi a petrecut un timp la Mănăstirea Patara, unde a devenit preot, sub îndrumarea unchiului său, care era episcop. Când părinții săi au murit, Sfântul Nicolae nu a dorit averea pe care aceștia i-au lăsat-o drept moștenire și și-a împărțit toți banii cu oamenii săraci, după care a plecat în pelerinaj în Țara Sfântă. La întoarcere, s-a retras în cetatea Mira, unde a trăit între oamenii obișnuiți. Ulterior, el a fost ales în fruntea eparhiei din Lichia, după ce a făcut o minune. Data morții Sfântului Nicolae nu este cunoscută cu exactitate, dar se crede că acesta s-a stins din viața între anii 340-350. De Moș Nicolae, copiii își curăță ghetuțele și pantofii, apoi așteaptă cuminți să primească daruri, în dimineața zilei de 19 decembrie. Copiii năzdrăvani, care nu au fost cuminți, primesc în loc de cadouri o nuielușă de măr. Se spune că dacă nuielușa pusă în apă începe să înmugurească, acesta este  un semn că Moșul i-a iertat. În popor se crede că de Sfântul Nicolae începe în adevăratul sens al cuvântului iarna. În această zi Moșul își scutură barba sură și începe să ningă. Iar dacă nu ninge înseamnă că Sfântul Nicolae a întinerit. Un alt obicei de Sfântul Nicolae spune că în această zi nu se oferă drept cadou obiecte ascuțite, obiecte de culoare neagră, dar nici produse de machiaj sau bijuterii, întrucât acestea ar aduce ghinion posesorului. De asemenea, cei care își sărbătoresc onomastica primesc mesaje de Sf. Nicolae sau urări de la mulți ani.