Vreau să știu: să citim, să vedem


Sursa: Spune-mi…cum se face? / Isabelle Fougere ; il.; Julien Akita, Rebecca Galera, Marion Cocklico, Delphine Remon. – București : RAO Distribuție, 2018

03/02/2020

Cum luăm o răceală?

În orice moment, putem contracta microbi, niște organisme minuscule, invizibile, care ne atacă organismul. Persoanele deja răcite transportă microbi pe mâini sau în nas și îi dau altora când îi ating sau când strănută.

Cum se apară corpul de microbi?

În sânge avem celule, „globulele albe”, a căror muncă este să omoare microbii. Ele îi înghit și îi distrug. O adevărată bătălie care face ca temperatura corpului nostru să crească și de aceea uneori avem febră.

Cum ne tratează medicamtele?

Ele conțin produsele care sunt capabile să omoare microbii responsabili de boli sau să ajute anumite părți ale corpului nostru să funcționeze bine. Doctorul este cel care ne spune ce medicamente să luăm pentru a ne trata.

Cum vindecăm un picior rupt?

Oasele noasre știu să se repare singure! Ele produc materie osoasă care lipește piciorul rupt. Dar piciorul nu trebuie să se miște, așa că doctorul pune un pansament cu ghips, pentru câteva săptămâni.

Cum creștem?

În timpul perioadei de creștere, cam până la vârsta de 20 de ani, creierul nostru produce hormonii de creștere. Aceștia le comandă oaselor să le permit acestora să se alungească, iar corpul nostru crește.

27/01/2020

Cum ajunge bebelușul în burta mamei?

E nevoie ca un tată și o mamă să se iubească. Atunci când o sămânță de-a tatălui se întâlnește cu una de-a mamei, din ele apare un mic ou care crește în burta mamei și care va devini un bebeluș.

Cum mănâncă bebelușul în burta mamei?

Un cordon leagă burta bebelușului de corpul mamei. Când ea mănâncă, bebelușul primește prin acest cordon hrana de care are nevoie pentru a crește.

Cum face bebelușul pipi în burta mamei?

La fel ca noi, și bebelușul din burta mamei face pipi, dar în cantități foarte mici. Această curge în lichidul care îl inconjoară, îl protejează și în care crește.

Cum iese bebelușul din burta mamei?

După ce a stat nouă luni în burta mamei, bebelușul este gata să iasă și se așază cu capul jos. Mușchii burții mamei îl împing până la o deschizătură care se află între picioarele ei,  rezervată pentru trecerea bebelușilor.

Cum vedem?

Cu ochii! Acestia trimit spre creierul nostru imaginile pe care le vedem. Ei funcționează datorită pupilei, micul cerc negru din centrul ochiului, care, asemenea unei perdele, se deschide pentru a lăsa să treacă mai multă sau mai puțină lumină.

22/01/2020

Cum auzim?

Cu urechele! Acestea funcționează ca niște microfoane. Sunetele întră în ureche și bat pe „tîmpan” o bucățică de piele care le face să rezoneze. Creierul nostru primește semnalurile și înțelege informația.

Cum simțim mirosurile?

În interiorul nărilor avem o mulțime de fire minuscule, care captează peste 4000 de mirosuri diferite. Furișoarele timit informațiile la creier. Această este capabil să le recunoască.

Cum simțim ceea ce pipăim?

Pielea ne permite să simțim ceea ce atingem. Ea are milioane de celule specializate care trimit informațiile către creier, pentru a-i spune: e moale, tare, rece, cald..

Cum mănâncă sugarii?

Bebelușii foarte mici, numiți sugari, nu au încă dinți. Pentru a crește, ei au nevoie de lapte, pe care îl beau sugând de la sânul mamei lor sau din biberon. De la câteva luni, ei pot mânca supe cu lingurița.

Cum simțim gustul alimentelor?

Datorită papilelor, niște mici bile pe care le avem pe limbă și care sunt capabile să recunoască gusturile dulce, sărat, amar sau acru și să trimită aceste informații creierului.

16/01/2020

Cum ne spune corpul nostru că este obosit?

Când nu mai avem suficientă energie, corpul nostru ne trimite semnele. Dacă avem nevoie de hrană sau apă, simțim foame sau sete.

Cum reacționează corpul când suntem triști?

Când suferim, corpul nostru simte această emoție și reacționează: colțurile gurii se întorc în jos și facem o grimasă: nu mai avem energie și nici chef să ne jucăm. Deseori, plângem.

Cum adormim?

Când suntem obosiți după o zi plină, creierul trimite în corp o substanță care ne încetinește ritmul respirației și ne relaxează mușchii. Atunci cădem într-un somn adânc.

Cum ne Raza?

Atunci când auzim un zgomot, sau când părinții ne vorbesc, sau pur și simplu atunci când corpul nostru „zice” că s-a odihnit destul. Când ne trezim, corpul începe încet, încet să funcționeze din nou; ochii se deschid și se obișnuiesc cu lumina, respirăm mai repede și ne întindem mușchii.

Cum ne dă hrana energie?

Mâncarea coboară printr-un tub în stomac, un buzunar înconjurat de mușchi, care o transformă într-o supă. Apoi, aceasta merge în intestin. Acolo, ea devine atât de fină încât poate trece în sânge, ceea ce îi dă corpului energie.

10/01/2020

Cum triază intestinul ceea ce mâncat?

Aceasta separă supa care vine din stomac în două și trimite în sânge elementele de care avem nevoie, cum ar fi vitaminile, iar ceea ce rămâne se transformă în fecale și în pipi, care ies din corpul nostru.

Cum facem o arsură solară?

Razele soarelui ne pot arde pielea. Pe plaja sau la munte, dacă nu am fost precauți și nu am protejat-o cu o cremă bună, pielea noastră devine roșie și ne ustură: acestea sunt arsurile solare.

Cum ne protejează ochelarii de soare?

Razele soarelui ne fac deseori să clipim, pentru că sunt foarte puternice. Ochelarii acționează ca un scut: sticla lentilelor are un filtru care împedică unele dintre raze să ajungă în interioriul ochilor și să-i ardă.

Cum se formează cariile?

Resturile de mâncare rămase în gură după mese conțin particule microscopice care ne atacă dinții, dacă nu îi spălăm. Acestea sunt bacterii. Ele fac găuri în dinți, sapă în interior.. și asta doare!

Cum scăpăm de carii?

Mergând la stomatolog, doctorul de dinți. După ce ne amorțește gingia cu un produs special, el face o gaură în dintele cariat și pune acolo pastă dezinfectantă, pentru a ucide bacteriile. Apoi sigilează dintele.

 

Sursa: Minunile naturii / text: Alejandro Algarra, Gustavo Mazali ; trad. din engl. de Ioana Nichita ; il.: Gustavo Mazali. – Chișinău : ARC. 2017 (imprimat în Ungaria).

26/09/2019

Jungla de nepătruns

În junglă copacii cresc până la înălțimi mari. Trunchiurile lor sunt înlănțuite de plante agățătoare, iederă și flori precum ar fi orhideele. Soarele străbate cu greu prin hățișul verde. De aceea multe animale – șerpi, maimuțe, leneși, broaște, păsări ș.a, – locuiesc la etajul superior al pădurii, unde găsesc hrană, apă de ploaie și lumină. Ele duc o viață nevăzută în coroanele copacilor.

Aceeași soluție la aceeași problemă

Hipopotamii, crocodilii și broaștele se asemănă prin ceva. Știi prin ce? Deși sunt animale foarte diferite, toate trei petrec mult timp în apă. De regulă stau scufundate în apă, ținând la suprafață doar capul. Aceasta le permite să observe ce se petrece în jur, să respire și să-și țină corpul ascuns. Pentru asta toate trei au găsit aceeași soluție: ochii și nările le sunt situate în același loc, adică sus pe cap. Natura poate fi destul de ingenioasă.

Viața într-o cochilie

La ce folosește carapacea broaștelor țestoase? Cântărește mult și le împedică să fie sprintene sau să alerge, să se deplaseze rapid ca șopârlele și șerpii. Dar viața în carapace are un avantaj major: cele mai multe animale nu pot să atace broaștele țestoase deoarece carapacea lor e foarte tare. Când sunt în primejdie, unele își pot ascunde complet capul, picioarele și coada în carapace.. e ca și cum ar spune: „Nimeni nu întră în casa mea!”

Mersul pe burtă

Dacă te uiți cu atenție la melcii atât de drăguți, vei vedea că sunt niște vietăți destul de ciudate. Ei poatră cochilii în spate, care le apără și în care se ascund pentru a dormi. Ochii lor sunt în vârful unei perechi de tentacule lingi, care ies din cap, iar dedesubt au două tentacule mai mici pe care le folosesc pentru a pipăi ce se află în jur. Poate că cel mai ciudat lucru este modul în care se deplasează. Nu au picioare, nici tălpi! Se mișcă pe burtă, alunecând pe lichidul care îl elimină din organism. De aceea lasă în urma lor o dâră argintie. „Rămas bun, domnule Melc!”

Pietre care au fost cândva plante și animale

Ce este o fosilă? E o piatră care arată ca o cochilie sau ca un melc ori are imprimat pe ea un arici de mare. Aceste pietre, cu mici și mii de ani în urmă, erau ființe vii. După ce au murit, părțile tari din respectivile animale, precum ar fi oasele, dinții, cochilia și țepii, la fel ca și frunzele sau părțile lemnoase ale unor plante, s-au pietrificat, ajungând astfel până la noi. Cele mai multe au existat milioane de ani în urmă.

20/09/2019

Viața pe gheață

Urșii polari trăiesc la Polul Nord, iar pinguinii imperiali trăiesc la Polul Sud. Ambele zone sunt extrem de reci tot timpul anului. Pentru a face față frigului ambele animale au un strat gros de grăsime sub piele. Urșii polari au blana albă și foarte deasă, care le ține cald și îi ajută să nu se distingă ușor în zăpadă și pe gheață. Pinguinii se îngrămădesc în grupuri mari și pe rând ocupă centrul cercului pentru a se încălzi.

Nu este plantă, dar nici animal

Ciupercile sunt plante sau animale? Ciupercile sunt organisme vii, dar nu sunt nici plante, nici animale. În trecut oamenii credeau că ele erau o specie rară de plante. Multe cresc sub pământ printre rădăcinile copacilor, invizibile pentru ochiul uman. Când vine vremea să crească și se înmulțească, ciuperca dezvoltă o pălărie care iese din sol sau apare pe trunchiul copacilor. Sporii sunt semințele noilor ciuperci și se află în interiorul acetor pălării.

Un urs vegetarian îmbrăcat în pijama

Prin ce se deosebește panda atât de mult de ceilalți urși? Mai întâi, este negru în jurul ochilor, botului, urechilor și picioarelor și alb în rest. Și hrana sa este foarte specială deoarece mănâncă doar bambus (poate să mănânce până la 40 de kg pe zi). Știați că acest urs uriaș, solitar și pașnic din pădurile Chinei are șase degete la picioare din față? Degetul suplimentar este opozabil și îl ajută să țină crengile de bambus.

Furnicile neobosite

De unde își iau furnicile energia? Ele sunt insecte mici care au reușit să cucerească toată planeta. Puterea care le permite să aibă atâta succes, în ciuda mărimii lor, vine din uniunea cu celelalte furnici. Există o regină în fiecare mușuroi, ea este mama a sute sau chiar mii de furnici lucrătoare. Toate muncesc pentru a îngriji regina, aducând mâncare, explorând noi trasee și protejând-o de atacuri. Una pentru toate și toate pentru una!

Să dormi pentru a face față frigului

De ce hibernează unele animale? Multe animale, mici sau mari, iarna se cufundă în somn. Astfel suportă mai ușor perioada geroasă a anului. Ursul brun, veverița și marmota de obicei cad în hibernare pentru câteva luni. Animalele se pregătesc de somn încă din toamnă – ele mănâncă mult ca să supraviețuiască fără hrană când zăpada va acoperi pământul. Șerpii, broaștele țestoase și broaștele se refugiază și ele în locuri dosite și nu ies decât la venirea primăverii. Știai că multe insecte se ascund în pământ și hibernează?

12/09/2019

Polenul călător

Cum călătorețte polenul? Ca o floare să ajungă fruct cu semințe, ea trebuie polenezată de altă floare. Polenul este un praf gălbui care acoperă staminele. Unele flori, cum ar fi cele de pin și de brad „încredințează” vântului misiunea de a-l „transporta” spre „beneficiare”. Florile viu colorate și pline de nectar emană un miros dulceag pentru a atrage insectele, păsările și alte animale, care duc apoi polenul lipit de corpul lor spre florile din preajmă.

Traiul în deșert

Cum trăiesc plantele și animalele în deșert? Deșertul e un loc îngrozitor pentru orice  formă de viață: ziua căldură este insuportabilă, iar noaptea este extrem de frig. În plus, abia de se găsește apă deoarece nu plouă aproape deloc. Plantele, precum cactusul, pot înmagazina apă în tulpina lor. Frunzele s-au transformat în spini, ceea ce asigură  planta că nimenei nu-i va fura comoara. Multe animale își petrec ziua ascunse în vizuină sau sub stânci și ies doar noaptea sau în zori.

Cântecul greierilor

Singur ai auzit cântecul vesel al greierilor. Sunetul acesta este ca o coloană sonoră a nopților calde de vară. Știi cum cântă? Doar masculii cântă pentru a atrage femelele și a se asigura că alții masculi nu se apropie de casa lor. Nu cântă ca păsările sau ca oamenii, folosindu-și glasul, ci își freacă aripioarele una de altă. Aripile lor au mici crețuri și umflături care, la frecare, produc acel sunet ca un ciripit.

Dansul Licuricilor

Ai văzut vreodată un câmp luminat de licurici? Este unul din cele mai frumoase spectacole din natură? Când cade noaptea, le poți vedea luminițile aprinzându-se și stingându-se, aprinzându-se și stingânduse. Ei luminează pajiștea, florile, tufișurile și crengilr copacilor. Toți licuricii produc lumină, indiferent dacă sunt tineri sau bătrâni. O folosesc pentru a avertiza că nu au gust bun (tinerii) sau pentru a-și atrage partenerul (adulții).

Lucrează unui castor

Puține mamifere sunt la fel de harnici cum e castorul. Aceste rozătoare își aleg un râu de munte unde să-și construiască locuința și se apucă imediat de lucru. Își folosesc dinții lungi pentru a tăia crengi și copaci. Folosindu-șe de coadă lungă și puternică, ei cară toate lemnele spre râu. Acolo așează lemnele astfel încât să realizeze unul sau mai multe diguri. În mijlocul acestui lac construesc o vizuină care seamănă cu o insulă, unde trăiesc în siguranță cu familia.

04/09/2019

Fulgerul și tunetul. Furtuna

Uneori, fie înainte, fie în timpul unei furtuni, cerul e luminat de fulgere strălucitoare. După o vreme auzim și sunetul asurzitor al tunetului. Ce s-a întâmplat? Fulgerul este lumină – o scânteie uriașă care vine dinspre nori spre pământ. Fulgerul străbate această distanță foarte rapid, atât de rapid încât efectiv despică aerul în două. Tunetul este zgomotul pe care îl face această „scânteie” când despică aerul.

Plantele carnivore

Știai că unele plante sunt carnivore? De obicei, plantele își iau hrana din sol. Cele carnivore trăiesc însă pe soluri sărăcăcioase. Pentru a obține o dietă echilibrată ele și-au confecționat o capcană în care ademenesc gândăcei. Unele plante și-au adaptat pentru aceasta frunzele lipicioase, pe când altele au frunzele în formă de borcan, cu o margine foarte alunecoaseă. Sunt și plante carnivore care atrag gândăceii prin culorile neobișnuite, prinzându-i între două frunze ca într-o adevărată capcană!

Un râu foarte puternic

Cum s-a format Marele Canion? Acest canion impresionant este situat în statul Arizona, SUA. Este foarte lung și are pereții foarte înalți. Pe fundul canionului curge râul Colorado. Cu milioane de ani în urmă terenul ocupat acum de canion era plat. Treptat, an de an, râul a mușcat bucățele mici din stâncă și le-a purtat spre mare, astfel săpând Marele Canion într-o perioadă de timp foarte lungă.

O grădină specială

Animalele care trăiesc în apele mărilor și oceanelor calde au forme diferite și ciudate. Nu e nevoie să mergem prea în adânc ca să le vedem. Aici vom descoperi stele de mare frumoase, arici de mare țepoși, corali viu colorat, care îmbracă uneori rocile, iar alteori cresc ca niște ramuri uriașe ale unui copac fantastic, anemone de mare cu tentacule lungi și viermi care arată ca niște tuburi de care sunt prinse smocuri de pene la capete.

Gheare la picioare

Păsările, reptilele și mamiferele sunt înzestrate cu gheare la picioare. Aceste „unelte” sunt făcute din acelaș material din care sunt „croite” și blana, și penele. Ghearele cresc ;i sun ascu’ite. Păsările le folosesc pentru a alerga (gândește-te la struț), pentru a prinde hrana și a fi fixa pe ramuri. Păsările de pradă vânează cu ajutorul lor. Reptilele se deplasează pe pământ, se cațără și țin cu ele prada. Mamiferele le folosesc în acelaș scop: pentru a vâna, a prinde și a se urca pe pante sau în copaci.

30/08/2019

Un mamifer foarte special

De ce ornitorincul cu cioc de rață este un animal atât de ciudat? El trăiește în Australia și, la fel ca alte mamifere, are corpul acoperit cu blană. Sângele îi este cald și își îngrijește puii. Dar, spre deosebire de mamiferele obișnuite, ornitorincul depune ouă! În plus, botul și picioarele sale seamănă cu ale raței. Pe lângă toate acestea, masculul acestei specii este singurul mamifer care poate produce venin. Uimitor!

Picături de rouă

Cum se formează roua? Ea apare dimineața, mai ales la sfârșitul verii. Se pot vedea o mulțime de picături mici pe firele de iarbă, pânzele de păianjen, balustrade și mașini. Aceste picături nu provin de la ploaie. Ele apar deoarece în nopțile senine, fără nori, apa invizibilă din aer, la răcire, se transformă în picături.

Izvoare calde

De ce există fântâni și izvoare cu apă fierbinte? Poți chiar să faci baie în unele din aceste ape fierbinți, dar ar fi periculos să intri în altele deoarece apa e aproape clocotită. Planeta Pământ este fierbinte în interior, uneori atât de fierbinte încât rocile se topesc la tempereturi atât  de înalte. Când aceste roci intră în contact cu apa înmagazinată sub pământ, se formează un izvor de acest fel.

Capcane de mătase

Cum își construiește păianjenul pânza? Poate să mănânce doar vietăți mici, în special insecte. Pentru a le vâna își construiește o pânză lipicioasă făcută din mătase. Mai întâi face cadrul face cadrul și apoi întinde câteva fire din centru spre exterior, ca spițele din roata unei biciclete. Pentru a termina pânza mai trage un fir lung dinspre interior spre  margine. Și astfel capcana e gata: tot ce trebuie să facă acum e să așteapte ca o gânganie să se prindă în ea.

Păsări vorbărețe

Ai auzit vreodată un papagal vorbind?  Papagalii sunt păsări istețe. Datorită limbii de o formă specială și a unui organ special situat în gât, aceste păsări pot imita multe sunete, inclusiv cuvintele rostite de oameni. Ei știu să repete vorbele stăpânilor deoarece învață cu timpul să le reproducă. O fac în mod mecanic, fără să știe, de fapt, ce spun. În natură, imită sunetele altor păsări pentru a le deruta și, de asemenea, comunică cu alți papagali și peruși.

22/08/2019

Călătoria somonului

De ce se întoarce somonul în locul în care s-a născut? Acest pește se naște în râuri de munte. Trăiește în apă dulce cât e tânăr, dar după ce crește, înoată în jos pe râu pentru a ajunge la ocean. Acolo continuă să să crească și poate parcurge distanțe mari în căutarea hranei și a altor somoni. Când vine vremea, cei mai mari se întorc în râul unde s-au născut pentru a-și depune icrele. Se orientează după curenții oceanici și simțul mirosul. După cum vedeți, somonii sunt pești foarte isteți!

Păsări care călătoresc pe distanțe mari

De ce unele păsări pleacă și se întorc în anul următor? Alte păsări nu părăsesc niciodată locul în care s-au născut și trăiesc. De exemplu, vrăbiile și ciorile se ațin tot anul pe lângă noi, chiar și atunci când iernile sunt aspre. Dar alte păsări, atunci când se lasă frigul, zboară spre locuri mai calde. Printre acestea sunt rândunelele, rațele, cocostârcii, multe specii de șoimi și albatroși. Ele își petrec iarna în locuri cu climă mai caldă, dar revin pentru înmulțire odată cu primăvara.

Cei mai buni tătici din lume

Cum își cresc căluții de mare puii? La momentul potrivit mama și tata împreunează cozile, care sunt foarte flexibile, și dansează, împletindu-și trupurile. Apoi femela depune ouăle într-un săculeț pe care îl are tatăl pe burtă și ele le fertilizează cu sămânța lui. Ouăle sunt protejate și hrănite în interiorul săculețului. Caii de mare bebeluși ies din ouă și când sunt destul de mari, tatăl face un efort uriaș și-i aruncă din săculeț.

Constructorii de insule

Un animal poate să construiască o insulă? Pe fundul mărilor și al oceanelor sunt foarte multe animale minuscule, aproape invizibile, numite corali. Trăiesc cu miile la un loc. Fiecare coral mitetel își face o căsuță din piatră în care își petrece toată viața. Când animăluțul moare, căsuța rămâne. Copiii lor își construiesc casele peste cele ale părinților și după sute, chiar mii de ani, aceste căsuțe suprapuse formează o insulă.

Peștii luminoși

Oare peștii pot să producă lumină? În ocean lumina sorelui pătrunde puțin mai jos de suprafața apei. Mările și oceanele pot fi însă foarte adânci, așa că aproape de fund întunericul este deplin. Totuși, unii pești de apă adâncă pot genera propria lumină. Ei sunt vietăți cu forme fabuloase: ochi uriași, coadă lungă, dinți ascuțiți… Lumina pe care o produc ei îi ajută să comunice unui cu altul. Sunt și pești care folosesc însă lumina pentru a-i speria pe prădători, astfel evitând să fie mâncați de acestia. Alții dimpotrivă, își aprind beculețele pentru a atrage alți pești în cursă și a-i devora.

15/08/2019

Blana protectoare

La ce folosește blana? Doar mamiferele au blană și acestea le deosebește de păsări, reptile și amfibieni. Blana le acoperă pielea și le este utilă din multe puncte de vedere. Cel mai important este că le menține corpul cald, dar le ajută și simțurile. Gândește-te la mustățile sau genele pisicii. La unele animale culoarea blănii servește la camuflaj. Și din ce crezi că sunt formate acele ariciului sau ale porcului spinos? Acestea sunt tot o formă de blană!

Coarne

Căprioarele și renii au coarne ramificate. Acestea sunt mari și au multe încrengături. În fiecare an cad și cresc iar în anul următor. Masculii își folosesc coarnele în luptă, pentru a stabili cine e mai puternic. Prin comparație, vacile girafile, caprele de munte și bivolii au coarne permanente. Acestea au un os în intereor, care iese din craniul animalului, așa că nu cad niciodată. La exterior sunt acoperite cu același material ca unghile noastre.

Semințe călătoare

Plantele fac fructe, iar semințele se află în intereorul acestor fructe. Plantele nu se deplasează, așadar, cum își împăștie semințele? Semințele unor flori, precum ar fi păpădia, au umbrele mici și sunt foarte ușoare. Dacă sufli tare, sau când bate vântul, acestea zboară în toate direcțiile. Semințele unor arbori, cum ar fi ulmul sau arțarul, au aripioare: Când sămânța se desprinde din copac, aceste aripioare o ajută să cadă departe de locul unde s-au născut.

Zburătorii nopții

Multe animale zboară ziua, când soarele luminează. Există însă animale care zboară noaptea. Liliecii sunt mamifere, exact ca mine și ca tine, dar, incredibil, au și aripi. Nu văd prea bine, dar nu au probleme să se orienteze noaptea deoarece a auzul foarte dezvoltat. Vânează molii și țânțari, care ies să zboare la căderea serii. Bufnițele, care sunt păsări, vânează tot noaptea. Ele sunt ajutate de ochii mari și de auzul foarte ascuțit.

De la omidă la fluture

Cum se transformă omizile în fluturi? Când ies din ouă sunt doar niște viermișori, care nu vor decât mâncare, mâncare și iar mâncare! Omizile își petrec fiecare clipă devorând frunze, flori și crenguțe fragede. Când mai cresc se schimbă: stau liniștite, iar unele se îmbracă într-un înveliș de mătase pentru a se apăra. Acum se numesc pupe. După un timp pupele se deschid și ce crezi că apare? Un fluture frumos!

08/08/2019

Copitile cailor

Îți poți imagina cum ar fi să pășești doar pe vârfurile degetelor? Caii merg sprijiniți doar în degetul mijlociu și cel mare. Strămoșii lor îndepărtați erau mai mici și aveau toate degetele. Următoarele generații de cai au trecut de la trei degete și mai târziu au rămas doar cu două pe fiecare copită. Pe degetele unui cal unghiile s-au transformat în copite, ceea ce le permite să alerge cu viteza fulgerului. 

Respirația sub apă

Cum respiră peștii? În locul plămânilor ei au branhii. Dacă te uiți de-aproape la capul unui pește, vei vedea o despicătură  după fiecare ochi. Branhiile se află sub aceste despicături. Rechinii au mai multe despicături, numite fante, de fiecare parte a corpului. Peștii absorb apa și o împig prin branhii. Trecând prin branhii, sângele absoarbe oxigenul, care este invizibil în apă. Apa deja fără oxigen este împinsă în afară din branhii. Simplu nu?

Hrana plantelor

Cum se hrănesc plantele? Ele folosesc lumina soarelui, aerul, apa și solul pentru a-și pregăti hrana. Rădăcinile absorb apa și sărurile minerale din sol și acestea trec prin tulpină până ajung la frunze. Aerul întră și iese din frunze prin oficii mici, invizibile. Din toate aceste ingrediente (apă, săruri și aer), cu ajutorul energiei solare, părțile verzi ale plantei „își prepară” hrana, pe care tulpina o distribuie apoi prin toată planta.

Primul zbor al păsărilor

Cum învață păsările să zboare? De fapt, nimeni nu le învață misterele zborului. La numai câteva săptămâni după ce ies din ou puful cald le acoperă corpul este cald înlocuit de pene. Atunci puișorii încep să dea din aripi și să facă mici salturi de probă. Părinții lor, pregătindu-le din timp mâncare, stau lângă cuib pe o creangă și-i încurajează să zboare. Puii reușesc să facă acest lucru după câteva încercări chiar dacă nimeni nu i-a învățat cum se face aceasta.

Inelele arborilor

Cum afli vârsta unui arbore? Dacă te uiți la trunchiul unui copac care a fost tăiat, vei vedea numeroase inele concentrice. Ele ascund vârsta secretă a arborelui. Pe măsură ce arborele crește doar porțiunea aflată imediat sub scoarță este vie. Primăvara și vara arborele crește mult, formând un inel gros. Când vine toamna, el crește foarte puțin și se formează un inel mai îngust și mai închis la culoare. Dacă numărăm inelel din trunchiul unui arbore, putem afla câți ani a trăit arborele.

01/08/2019

Păsările se nasc din ouă

Știai că interiorul ouălor de pasăre viitorii pui sunt asigurați cu hrana de care au nevoie pe timpul clocirii? Părinți au mare grijă de ei. Clocesc și apără ouăle pe rând și le mențin calde. După ce au mâncat toată hrana și abia mai încap în ou, puii împing cu picioarele, cu aripile și ciocul și..surpriză! În cele din urmă apar pe lume!

Șapte culori pe cer

Ce este curcubelul? Uneori, în zilele ploioase, cerur se luminează un pic și razele soarelui se furișează din spatele norilor. Dacă încă mai cad picături de ploaie, lumina albă a soarelui străbate prin ploaie. Când razele de soare trec prin fiecare strop, lumina se divide în șapte culori frumoase. Atunci pe cer, în partea opusă soarelui (față de observator), apare un curcubeu uimitor format de miile de picături de apă.

De la mormoloc la broască

Cum ajung mormolocii broaște? După ce ies din ouăle lor gelantioase, mormolocii se hrănesc cu plante și respiră ca peștii. Continuă să crească și încep să le apară picioarele, mai întâi cele din spate și apoi cele din față. Coada se scurtează și ei arată din ce în ce mai puțin ca peștii și tot mai mult ca broaștele. În cele din urmă devin broaște și sar afară din apă, mănâncă insecte și respiră prin plămâni, exact ca noi.

Cum se deplasează șerpii

Șerpii sunt reptile. Ei se înrudesc cu șopârlele, broaștele țestoase și crocodilii, dar nu au picioare cu care să se deplaseaze. Așadar, cum reușesc acest lucru? Corpul lor lung are numeroși mușchi foarte puternici, acoperiți cu o mulțime de solzi. Șerpii își mișcă mușchii dintr-o parte în alta în timp ce își înfig solzii de pe burtă lungă în pământ. Șî în acest fel se deplasează înainte, corpul lor alunecând și alcătuind bucle în formă de S.

De la semințele minuscule la uriașii arbori sequoia

Știai că cei mai mari arbori de pe planeta noastră apar din semințe minuscule? Micuța sămânță a arborelui sequoia are mici formații care seamănă cu aripile. Astfel vântul o poartă ușor prin văzduh. În locul în care sămânța a căzut pe sol, peste câțiva ani arborele va măsura zeci de metri înălțime. De fapr, dacă are multă ploaie și o pădure bogată în plante, sol hrănitor și animalele, iar focul și oamenii nu se ating de el, arborele de sequoia poate depăși 100 de metri înălțime și poate trăi 1 000 sau 2 000 de ani.

Sursa: Marea mea carte despre animale/ trad. din engl. de Ioana Nichita. – Chișinău : ARC. 2017

26/07/2019

Țestoasa-uriașă

Țestoasele-uriașe au apărut cu mult timp  în urmă. În prezent există aproximativ 10 specii diferite. Au carapace pe spate și pe burtă și pot ajunge la lungimi de 1.5 metri! Țestoasele-uriașe se hrănesc în special cu iarbă, frunze, buruiene și fructe. Cresc mai mult în sezonul ploios, deoarece atunci este hrană din belșug. În anotimpul ploios mănâncă de 3 ori mai mult decât în cel secetos. Țestoasele-uriașe se întâlnesc mai frecvent în insulele din Pacific. Cea mai mare parte a zilei o petrec odihnindu-se la umbră într-un loc plăcut. Femelele își depun ouăle într-o groapă în nisip.

Crocodilul

Crocodilii sunt reptile. Aceste animale puternice au gura plină de dinți ascuțiți și coada lungă. Întotdeauna trăiesc în apropierea apei. Sunt 20 de specii diferite de crocodili. Crocodilul e carnivor. Poate înota atât de silențios, încât celelalte animale nu-l aud. De obicei, mănâncă pește, insecte sau broaște, dar îi plac și animalele mai mari. Crocodilul se întărește în zonele calde cu multă apă. Are nevoie de soare pentru a-și menține căldura corpului. Celor mai mulți crocodili nu le place apa sărată, cu excepția crocodilului-de-apă-sărată.

Morsa

Morsa este un mamifer mare cu pielea încrețită și o mustață dezordonată. Atât masculii, cât și femelele au colți, care pot atinge o lungime de aproape un metru. Morsele sunt exelente înotătoare și scufundătoare. Morsa își găsește hrana pe fundul oceanului. Se poate scufunda la o adâncime de până la 80 de metri. Are 450 de fire de mustață pe care le folosește pentru a se orienta în apa întunecoasă. Preferă să mănânce crustacee, arici-de-mare și crabi. Morsa trăiește pe gheață de la Polul Nord, dar își petrece cea mai mare parte a zilei în apă. Datorită stratului gros de grăsime care se clatină când se deplasează, ea își menține căldură pe gheață și în apă.

17/07/2019

Marele danez

Marele danez este unul dintre cei mai mari câini din lume. Oamenii îi țin ca animale de companie. Masculul este numit „câine”, femela – „cățea”, iar puiul – „cățel”. Marele danez mai este numit și „dogul german”. Marele danez mănâncă mult. Îi place să mănânce carne și mâncare uscată specială pentru câini și să bea apă proaspătă. Marele danez poate fi ținut ca animal de companie, dar are nevoie de mult spațiu! Îi place să alerge și să meargă în aer liber, dar nu pe ploaie! Marele danez e unul dintre cei mai puternici câini din lume.

Leul

Leii sunt feline mari. Ei au canini și gheare mari. Sunt animale puternice, cu corpul agil. Își folosesc coada pentru a-și păstra echilibrul când aleargă sau se cațără. Leii, de fapt leoaicele, preferă să vâneze dimineața, când încă nu e foarte cald. Își înconjoară prada ca această să nu scape. Leii trăiau în Africa, Europa și Asia, dar astăzi mai trăiesc în sălbătice doar în Africa. Se simt acasă pe câmpiile întinse, cu iarbă și copaci la umbra cărora să se odihnească.

Șarpele-uriaș

Sunt multe specii diferite de șerpi. Șerpii-uriași fac parte din familia boa. Anaconda este o specie de șarpe-uriaș care poate ajunge la lungimea de 8 m. Șerpilor-uriași le place să mănânce mai ales păsări și rozătoare mici. Dar uneori se hrănesc și cu animale mari, cum ar fi porcul mistreț sau crocodilii mici. Ei se înfășoară în jurul prăzii, pe care o sufocă și o înghit. Deseori, șerpii-uriași trăiesc în copaci, dar unii sunt prea gerei pentru crengi și preferă să se mute pe pământ, în noroi, sau să zacă în apă. Șarpele-uriaș nu este veninos.

Calamarul-uriaș

Calamarul-uriaș este cel mai mare calamar din această familie. Este foarte puternic și trăiește în această familie. Este foarte puternic și trăiește în ape adânci. Poate ajunge la o lungime de 13 metri. Femelele sunt mai mari decât masculii. Calamarul-uriaș trăiește în adâncul oceanului. Îi place apa sărată. Deoarece trăiește atât de adânc în apă, oamenilor le este greu să-l studieze. Calamarul-uriaș este animalul cu cei mai mari ochi.

Panda-uriaș

Panda-uriaș se înrudește cu ursul. Bebelușii nou-născuți sunt de culoare roz timp de câteva săptămâni, apoi devin negru cu alb, așa că pot fi recunoscuți ca panda-uriași. Urșii sunt omnivori, dar panda-uriaș preferă să mănânce plante. Hrana lor preferată este bambusul. Dacă nu găsesc nimic altceva, ocazional pot să mănânce pește, insecte, bulbii unor flori sau puțină iarbă. Panda-uriaș se poate întâlni doar în sălbăticie, în China. Trăiește în minții de acolo. Chinezii îl numesc, ursul-pisică deoarece, asemenea unei pisici, se poate cățăra cu ușurință în copaci. Acest animal uriaș preferă să trăiască singur. Panda-uriaș nu hibernează.

10/07/2019

Elanul

Elanul este cel mai mare din familia cerbilor. Poate să crească mai mare și decât un cal! Doar masculii au coarne. Masculii își pierd coarnele toamna târziu, iar primăvara le crește o nouă pereche de coarne. Elanul preferă să mănânce crenguțe fragede din copaci, scoarță de copaci și frunze. De obicei trăiește singur, dar iarna caută compania altor elani. Elanul se simte acasă în pădurile umede de conifere. Îi place să înoate și deseori poate fi văzut în apă. Vara trăiește lângă apă, dar iarna se îndreaptă spre zone uscate. Din toată familia cerbilor, elanul are cele mai grele coarne. Coarnele elanului pot atinge o greutate de 36 kg.

Cangurul

Există 40 de specii de cangur. Cel mai mare este cangurul-roșu gigant, care e aproape la fel de mare cât un om matur. Puiul nou-născut cântărește mai puțin de un gram și stă în marsupiul mamei sale până nu mai încape în el! Cangurul este erbivor și îi place să mănânce iarbă și frunze. Petrece cam 10 ore pe zi mâncând. Cangurul uriaș trăiește în zonele aride din Australia. Îi place să trăiască în grupuri mari. Unele grupuri pot cuprinde și 100 de canguri! Masculii se luptă pentru a stabili liderul. Cangurul își folosește coada ca pe al treilea picior pe care se sprijină.

Condorul andin

Condorii andini fac din familia vulturilor. Este una dintre cele mai mari păsări zburătoare din lume. Condorul andin are pene negre, un guler alb și capul pleșuv. Condorul andin se hrănește cu animale moarte. Mănâncă șoareci și iepuri, dar și căprioare sau lame. Își înfundă capul adânc în scheletul animalului mort și ciugulește carnea de pe oase. Condorul andin se simte în largul său în munții din America Latină, în Anzi. El trăiește la altitudini mari și zboară pe distanțe mari în fiecare zi în căutarea hranei.

Struțul

Struțul este o pasăre specială: nu poate să zboare! Dar aleargă foarte repede. Când aleargă, poate să facă ușor un pas de peste 2,5 metri. Struțul poate crește înalt de 2,5 metri! Și ouăle sale sunt mari: cât 24 de ouă de găină la un loc. Struțul preferă să mănânce plante și animale mici. Struțul trăiește pe câmpii ierboase și, de asemenea, în deșert. Trăiește în cârduri. Când vrea să doarmă, struțul se așază și-și întinde gâtul pe pământ. Liderul stă treaz și-și păzește cârdul. Struțul este pasărea cea mai mare și mai grea din lume.

Urangutanul

Urangutanul este din familia maimuțelor antropoide. Are brațele foarte lungi și mâîni și picioare puternice, de aceea se poate cățăra foarte ușor în copaci. Urangutanul găsește tot ce dorește în copaci: îi plac fructele și, de asemenea, frunzele și insectele. Când îi este sete, bea apă de ploaie din copac sau mistecă niște frunze. Dintre toate maimuțele antropoide, urangutanul își petrece cea mai mare parte a timpului în copaci. Așadar, trăiește în zonele împădurite. Noaptea doarme sus în copaci, într-un cuib, pe care și-l construiește din crengi.Urangutan înseamnă „persoana pădurii”.

03/07/02019

Ursul

Urșii-bruni sunt prădători periculoși. Ei trăiesc pe uscat și pot alerga foarte repede. Urșii tineri pot vâna încă de la 3 luni! Sunt 8 specii diferite de urși. Ursul-brun mănâncă orice,de la iarbă până la căprioare, dar preferă plantele, rădăcinile și peștele. Toamna trebuie să mănânce foarte mult pentru a se îngrăsa și a nu fi nevoit să caute mâncare în timpul iernii. Urșii trăiesc în principal în zone de munte împădurite, adesea lângă apă. Iarna se odihnesc în bârlogul lor. Ursoaica naște într-o peșteră sau vizuină. Unghiile ursului pot atinge 20 cm în lungime. În timpul hibernării ursul pierde cam jumătate din greutatea sa corporală.

Ursul-polar

Urșii-polari se îndrudesc cu urșii-bruni. Sunt foarte mari, puternici și periculoși. Pot avea o înălțime aproape 3 metri! Au blana de culoare deschisă ceea ce-i face greu de deosebit în zăpadă. Ursul-polar îi place carnea. Mănâncă foci, al căror miros îl simte de la mare distanță. De asemenea, se hrănește cu pește și din când în când mai gustă și câte o balenă mică. Dar nu mănâncă pinguini, pentru că aceștia locuiesc la Polul Sud! Urșii-polari nu triesc în grup. Preferă singuritatea. Ei locuiesc la Polul Nord, în mijlocul zăpezilor și al ghețurilor. Când pleacă în căutare de hrană, trebuie să parcurgă, uneori, distanțe mari. Se poate stabili vârsta unui urs-polar după dinți.

Balena

Balena este un mamifer care trăiește în mare. Rudele sale îndepărtate aveau 4 picioare! Balena iese regulat la suprafață după aer și aruncă un jet de apă la câțiva metri înălțime când expiră. Cele mai multe balene se hrănesc cu plancton și pești mici. Ele înghit un volum mare de apă și o filtrează, păstrând doar hrana. Bebelușul se hrănește cu laptele mamei sale timp 7 luni. El bea până la 90 litri pe zi! Balena trăiește în mările mai reci. Sunt balene chiar și în prejma polilor. În fiecare an migrează spre zonele mai calde, unde stau câteva luni. Bebelușii se nasc în mările mai calde. Balena explorează mediul înconjurător cu ajutorul ecoului.

Orca

Orca este cea mai mare specie de delfin din lume. Acest animal este ușor de recunoscut după culoarea sa alb cu negru și aripioara dorsală care poate ajunge la o lungime de 2 m! Orca vânează în grup. Îi plac peștii și păsările marine, dar și focile, delfinii sau chear balenele! Orcele trăiesc în largur mării, dar se pot întâlni și în apropierea coastei. Uneori trăiesc în grupuri mari, alteori în grupuri mici. Lideri ai grupuri sunt femelele cele mai vârstnice. Orca mai e numită și delfin cu ‘aripa-sabie”. Orca nu doarme niciodată. Orcile nu se ceartă niciodată.

Rechinul

Sunt multe specii de rechin. Majoritatea sunt periculoase pentru om. Rechinii există de 400 de milioane de ani. Aproape toți rechinii au gura plină de dinți ascuțiți. Rechinul-alb este cel mai mare peste de pradă. Cei mai mulți rechini mănâncă peste. Rechinilor mari, cum ar fi marele rechin-alb, le place să mănânce foci și delfini. Doar rechinul-balenă nu mănâncă carne, ci preferă planctonul. Rechinii trăiesc în mări și oceane. Unii locuiesc în râuri cu apă caldă. Marele rechin-alb se simte cel mai bine în apele adânci și reci ale oceanilor.

27/06/2019

Elefantul african

Elefantul african este cel mai mare animal terestru. Are trompa lungă, foarte utilă la mâncat și băut, și urechile mari. Atât masculii, cât și femelele au colți de fildeș. Elefantul african este erbivor. Îi plac ierburile și frunzele. Un elefant matur poate mânca 250 kg de hrană și poate bea 300 litri de apă pe zi. Elefanții africani trăiesc în Africa, pe pășuni sau în savană. Le place să facă baie și adesea pot fi văzuți la bălți mari de adăptare. Puiul elefantului stă 10 ani cu mama lui.

Girafa

Girafa este cel mai înalt animal terestru din lume. Poate atinge o înălțime de aproape 6m. Girafa are gâtul lung și picioare lungi, cu care aleargă foarte repede. Girafa își folosește limba lungă pentru a-și adună hrana din copaci: îi plac frunzele, mugurii și crengele de acacia. Când bea, își depărtează mult picioarele din față. În acest fel poate ajunge la apa de pe pământ. Girafa trăiește în turme. Cel mai des se înâlnește pe pășunile din Africa. Deși are nevoie de copaci în apropiere, nu-i place să trăiască în păduri dese. Girafa-mama își abandonează puiul dacă acesta nu poate merge după o oră de la naștere.

Hipopotamul

Hipopotamul seamănă puțin cu calul: are buzele șiurechile asemănătoare și scoate un sunel ca un nechezat, dar este totuși înrudit cu porcul! Deși e animal terestru, petrece mult timp în apă. Hipopotamului îi place să pască. Preferă iarba plantelor de apă și deseori poate fi văzut pe pajiști. Pentru a-și păstra sănătatea, hipopotamul trebuie să mănânce aproximativ 70 kg de hrană pe zi! Hipopotamii trăiesc în Africa, în zone cu multă apă și plante. Le place la apă adâncă, de preferință cu stuf și cu o luncă în jur. Hipopotamul mănâncă noaptea.

Rinocerul

Sunt 5 specii diferite de rinoceri. Cel mai mare este rinocerul-alb. Are două coarne pe nas, unul mare în față și unuk mic în spatele lui. Rinocerii sunt erbivori. Pasc zi și noapte și rumegă iarbă, frunzele din arbuști și fructe. Rinocerul-alb are buzele late, cu care poate să adune cu ușurință iarba. Rinocerii trăiesc în savanele africane. Se simt acasă în locuri cu mulți copaci și arbuști, deoarece aceștia le oferă adăpost protejându-i soare și vânt. Rinocerului îi place să aibă și apă în apropiere. Rinocerul-alb nu e alb, ci gri.

Delfinul

Delfinii se înrudesc cu balenele. Nu sunt pești, ci mamifere, deci nu depun ouă! Ei trebuie să urce la suprafața apei după aer în mod regulat. Există aproape 30 de specii de delfini. Delfinii mănâncă în special pește. Le plac și calamarii. Când nu vânează pentru hrană, le place să se joace. Fac salturi în aer, se aleargă unul pe altul în timp ce se scufundă sau înoată pe lângă o barcă! Delfinii se simt cel mai bine în zonele mai puțin adânci ale mării. Trăiesc în grupuri mari. Uneori peste 100 de delfini înoată împreună.

20/06/2019

Flamingo

Flamingo este o pasăre de apă. Are gâtul lung, pe care îl poate întoarce în orice direcție, și pene roz-portocalii. Adesea îl vedem stând într-un picior în apă. Flamingo se hrănește cu ce găsește în apă. Ciocul lui este un fel de sită cu care prinde creveți și raci. Apa se scurge prin găurile din cioc. Flamingo trăiește în mare sau în lacuri cu apă sărată. Adesea stă în ape cu mult nămol pe fund. Stă nemișcat cea mai mare parte a zilei. Flamingo este roz deoarece se hrănește cu mâncare de culoare roz.

Tigrul

Tigrii sunt cele mai mari și mai puternice feline din lume. Au dungi negre pe blana portocaliu-maronie. Aceste culori îl ajută să nu atragă atenția printre copaci din pădure. Tigrii sunt animale de pradă. Le place carnea. Preferă să vâneze singuri pe timp de noapte și rind zebre și antilope. Dar, din când în când, nu refuză câte o maimuță! Cei mai mulți tigri locuiesc în pădure sau pe câmpii. Unii trăiesc în zone calde, alții preferă frigul, dar totdeauna își aleg un loc în apropierea unei ape. Tigroaica-mamă îi dă peste botic puiului său când acestea trebuie să asculte.

Ratonul

Ratonul este înrudit cu urșii mici. Pot fi recunoscuți după masca lor alb-neagră de pe botul ascuțit și după coadă albă cu inele negre. Ratonii sunt omnivori. Mănâncă cartne, cum ar fi viermi, homar, pește și iepuri, dar le plac și fructele sau porumbul. Își poartă mâncarea dintr-un loc într-altul între picioarele din față. Ratonii sunt animale nocturne. În timpul zilei dorm într-o vizuină din pământ, în scorbura unui copac sau sus într-un copac, într-un cuib de pasăre părăsit. Preferă să trăiască în pădure, aproape de apă.

Zebra

Zebrele se înrudesc cu caii și măgarii, care pot fi domesticați. Dar zebra nu poate fi domesticată; este, deci, un animal sălbatic. Recunoaștem zebra după blana sa albă cu dungi negre. Zebra este erbivoră. Se hrănește, în principal, cu iarbă, dar și cu frunze de arbuști. Zebrele mănâncă toată ziua. În sezonul ploios,este destulă iarbă, dar în cel secetos trebuie să meargă mult pentru a găsi hrană. Zebrele trăiesc în turme, în câmp deschis și pe pășuni. Masculul este liderul unei asemenea trume. În fiecare an masculii se luptă pentru a decide cine e noul lider.

Tucanul

Există aproximativ 40 de specii diferite de tucani. Ei au pene negre lucioase pe spate și albe sau viu colorate pe piept. Ciocul galben și mare este, uneori, cât pasărea de lung! Tucanului îi plac fructele. Își folosește ciocul enorm pentru a culege fructe de pe crengi. Când nu găsește fructe, savurează insecte sau păianjeni ori pradă vreun cuib de pasăre. Tucanii trăiesc în copacii din păduri calde și umede. Trăiesc în stoluri de 12 păsări. Fiecare grup are propriul loc de dormit și pleacă dacă este deranjat.

13/06/2019

Lama

Lamele sunt înrudite cu cămilile. Ele se folosesc ca animale de povoară; sunt foarte puternice și cară greutăți mari pentru oamenii de la munte. Lamele sunt foarte curioase și sociabile. Ele se atașează cu ușurință de oameni. Lama se hrănește cu iarbă, frunze șitufe, pe care le găsește în munți. Dar îi plac și ciupercile mari sau mușchiul. Rezistă mai multe zile fără apă. Lămile se pot întâlni în diverse locuri: pe câmpie, dar și în deșert. Se simt foarte bine în munți. Pot supraviețui și la înălțimi de 4 000 de metri.

Hiena

Hiena are capul mare cu fălci puternice cu care poate chiar să sfarme oase. Deoarece picioarele din față sunt mai lungi decât cele din spate, pare că are spatele înclinat. Hienele sunt carnivore autentice. Ele se hrănesc cu carnea animalelor moarte pe care le găsesc, dar și vânează animale. Mănâncă până și oasele pradei lor! Hienele vânează mai ales noaptea. Hiena trăiește în savană, zonă cu multă iarbă, care atrage animalele ce se hrănesc cu plante și iarbă. Exact aceste animale intră în meniul unei hiene! Piuil hienei are blana neagră.

Leul

Leii se înrudesc cu pisicile.  Masculii sunt mai mari decât femelele și pot fi recunoscuți după coama bogată ce le înconjoară capul și umerii. Cele mai multe feline trăiesc singure, dar leii trăiesc în grupuri. Leii preferă să mănânce zebre și căprioare. Dacă, însă, acestea nu sunt prin preajmă, pur și simplu atacă animale mai mici. Doar dpă ce masculii au mâncat pe săturate, pot să mănânce și femelele și puii. Leul trăiește într-o zonă împădurită, iar cea mai mare parte a zilei o petrece odihnindu-se la umbra unui copac. Prin răget, își anunță rudele îndepărtate unde se află.

Koala

Koala este un marsupial și se înrudește cu cangurul. Se mișcă încet și trăiește în copaci. Pe pământ este destul de neîndemânatic. În principiu, koala se hrănește cu frunze de eucalipt. Ocolește frunzele tinere și le savurează pe cele bătrâne. Nu bea niciodată nimic: își ia necesarul de apă din frunze. Koala este un bun cățărător și se simte ca acasă în copaci. Puiul trăiesște în marsupiul mamei sale în primele 6 luni de viață, apoi se mută pe spatele ei.

Panda

Panda este înrudit cu ursul. Panda-gigant are capul alb cu ochii negri și pete negre în jurul ochilor. Dar mai există și alt tip de panda, de culoare roșie-panda roșu! Panda este erbivor. El mănâncă iarbă, fructe și pește, dar preferă lăstarii de bambus. Este un mare mâncăcios și îngite hrana 14 ore pe zi. De asemenea, bes foarte mult apă. Panda trăiește în zone de munte, cu păduri. Petrece cea mai mare parte a zilei pe pământ, dar când simte pericolul se urcă în copac și stă acolo până dispare primejdia

06/06/2019

Crocodilii

Crocodilii sunt cele mai mari reptile. Există 22 de specii diferite. Sunt animale acvatice, dar le place și să stea la soare pe malul apei. Crocodililor le place carnea. Orice animal, mic sau mare, este în primejdie în apropierea lor. Crocodilii deseori zac în apă ca niște bușteni în așteptarea prăzii. Îndată ce depistează prada, ies la suprafață și atacă. Crocodilii trăiesc în zone calde, cu foarte multă apă. Ei au nevoie de soare pentru a-și menține temperatura constantă. În acest fel au suficientă energie pentru a mânca și a vâna. Pe vremea dinozaurilor existau crocodidi.

Gazela

Gazela este un animal zvelt cu picioare subțiri, gâtul lung și coarnele întoarse. Are blana maro-deschis, cu bura albă și o dungă neagră în părți. Hrana preferată a gazelei este iarba suculentă. În perioadele uscate îi place să mănânce și alte ierburi, frunze din tufișuri, plante și semințe. Gazela poate rezista mult timp fără apă: își ia necesarul de apă din plante. Gazela preferă să trăiască în zone cu  multă iarbă. Acolo poate să pască! Trăiește cu alte gazele în turme. Noaptea, când se întunecă, se adună în turmă. Puiul de gazelă are ochii deschiși de cum se naște.

Gorila

Gorilele sunt maimușe antropoide. Nu au coadă și pot sta în picioare, ca oamenii. Când merg, se apleacă în față și brațele lor ating solul. Gorilelor le plac frunzele, crenguțețe și fructele. Femelele și gorilele tinere se cațără în copaci pentru a culege fructele coapte. Masculii nu se pot cățăra pentru că sunt prea grei. Gorilele trăiesc în pădurile tropicale, printre copaci. De obicei se pot întâlni pe pământ. Trăiesc în grupuri familiale, care constau cam din două femele și puii lor. Liderul grupului este un mascul. Masculii au un cucui pe cap.

Gibonul

Gibonii sunt maimuțe antropoide. Pe pământ pot merge în picioare, ca oamenii. Datorită brațelor lungi se pot deplasa cu ușurință prin copaci, sărind din creangă-n creangă. Gibonii mănâncă mai ales fructe, pe care le culeg din copaci. Dar le plac și fructele sau florile și apreciază o masă gustoasă din ouă de păsări și insecte. Gibonii trăiesc în vârful copacilor din pădurile tropicale. Se pot legăna rapid din creangă în creangă fără să-și folosească picioarele. Nu se țin de crengi, ci își folosesc brațele ca pe niște  cârlige. Oamenii vânează gibonii pentru a-i vinde ca animale de companie.

Jaguarul

Jaguarii sunt feline mari și puternice. Au blana maro-gălbuie cu multe pete negre. aguarul este animal nocturn și are vederea excelență pe timp de noapte. Jaguarul mănâncă animale care trăiesc în mediul lui. Căprioarele sunt preferatele lui, dar și alte animale, precum păsările, broaștele, porcii-spinoși și peștii, trebuie să aibă mare grijă e vreun jaguar prin preajmă. Jaguarii trăiesc în zone împădurite. Sunt jaguari și pe teren deschi, dar numai dacă există destule locuri în care să se ascundă în timp ce vânează. Întotdeauna, jaguarii preferă să stea în apropierea apei.

30/05/2019

Cimpanzeul

Cimpanzeii sunt maimuțe antropoide. Ei se îndrudesc cu oamenii, dar au umeri și brațe mult mai puternice și picioare mai scurte. Cimpanzeii au părul lung și negru. Cimpanzeilor le place fructele. În plus, mănâncă frunze, nuci și scoarță de copac. Le mai plac animalele mici, cum ar fi insectele, și ouăle de pasăre. Folosesc pietre și crenguțe ca unelte, pentru a sparge nuci sau a prinde furnicii, de exemplu. Cimpanzeul trăiește în zone împădurite din Africa. Cel mai adesea e îmtâlnit pe pământ, dar se cațără și în copaci în căutare de hrană sau pentru a dormi. Cimpanzeul poate face pui doar o dată la 4 ani.

Ghepardul

Ghepardul este o felină de pradă. Este cel mai rapid animal terestru. Picioarele lungi îi permit să-și ia avânt cu forță. Îi recunoști după blana gălbuie cu pete negre. Ghepardul vânează dimineața devreme sau seara devreme. Preferă să mă mănânce alte mamifere, cum ar fi antilopele și gazelele, dar și păsările intră în meniul lui. Ghepardul trăiește în spații deschise, în care poate alerga repede. Preferă locurile cu tufișuri, unde se poate ascunde când își urmărește prada. Ghepardul poate dezvolta o viteză de la 0 la 100 km/oră în doar 3 secunde.

Cămila

Cămila este un animal cu 2 cocoașe pe spate. Suportă la fel de bine vremea rece și pe cea caldă. Iarna are blana groasă și frumoasă, dar primăvara, aceasta îi  cade în smocuri mari. Cămilă se hranește cu orice găsește în deșert. Uneori mănâncă iarbă, alteori mănâncă ramuri sau frunze. Rezistă mult timp fără apă, când i se face sete, bea o cantitate foarte mare! Cămilele trăiesc în deșert. Oamenii care călătoresc prin deșert folosesc adeseori cămilele pentru transportul bunurilor. Cămila mai este numită corabia de „corabia bunurilor”

Bivolul

Bivolul seamănă cu vaca. Dar este mult mai mare și e de culoare închisă. Atât masculul, cât și femela au coarne răsucite pe cap. Bivolul este erbivor. El preferă iarbă, dar îi plac și frunzele arbuștilor sau alte plante. De obicei, mănâncă noaptea. Bivolul preferă un mediu împădurit în apropierea unei ape. Nu-i place vremea caldă și, de aceea, stă la umbră sau face băi de nămol pentru a se răcori în timpul zilei. Bivolul are văzul și auzul slabe.

Bizonul

Bizonul este înrudit cu vaca. El are blana groasă, de culoare maro-închis și mult păr pe cap, gât, umeri și picioarele din față. Bizonul are spatele puternic arcuit și cap lat. Atât   masculii, cât și femelele au 2 coarne. Ca și vaca, bizonul are 4 stomacuri. El este rumegător și îi place să mănânce iarbă, frunze, crenguțe fragede și scoarță de copaci. Toamna mănâncă și ghindă. Bizonul trăiește într-un grup numeros, numit „turmă”. Șeful turmei este un bizon mai în vârstă. Preferă un mediu cu păduri. Îi plac și câmpiile mănoase, unde poate să pască. Bizonul are o cocoașă pe spate.

23/05/2019

Elefantul

Elefantul este cel mai mare animal terestru din lume. Pot fi recunoscuți de oricine după trompele lungi și urechele mari. La naștere, puiul de elefant cântărește 100 de kilograme! Elefanților le plac frunzele și iarba. Pentru a găsi hrană, smulg adesea copaci întregi din pământ cu trompa. Femelele trăiesc în grupuri mici de familie, împreună cu puii lor, într-o zonă cu iarbă și copaci. Masculii trăiesc singuri. Noaptea, elefanții caută o baltă pentru adăptare și acolo beau apă, se joacă și se spală. Elefanții nu pot sări. Elefanții simt mirosul altor elefanți de la o distanță de aproape 5 km.

Animale sălbatice

În junglă, savană, deșert sau munți, în aer sau în apă, în zonele calde sau reci… Animalele sălbatice se întâlnesc oriunde. Unora le place carnea și sunt adevărați vânători, altele mănâncă doar plante. Află totul despre animalele sălbatice citind acest capitol plin de date interesante și teste. Ce știi tu despre animalele sălbatice?

Porcul mistreți

Porcul mistreț este înruit cu porcul domestic. Corpul este acoperit cu peri de culoare închisă. Masculul este numit „vier”, iar femila este numită „scroafă”. puiul lor se numește „purceluș”. Porcul mistreț este omnivor. Preferatele lui sunt ghindă, castanele, rădăcinile, fructele de pădure și iarba, dar mănâncă și viermi sau insecte. Pentru a găsi hrana, râmă în pământ cu râtul. Porcul mistreț ae nevoie de mult spațiu. Preferă locurile împădurite. Este un animal nocturn. Ziua se odihnește într-o groapă între tufișuri, de preferință într-o zonă însorită.

Ciocănitoarea

Sunt multe specii de ciocănitori. Acestea sunt păsări cu ciocul ascuțit, pe care îl folosesc pentru a ciocăni trunchiul unui copac, și au coadă rigidă, pe care se sprijină. Ciocănitoarea mănâncă viermi și insecte. Când vrea să prindă un vierme, lovește cu ciocul în pământ. Cînd vrea să prindă un vierme, lovește cu ciocul în pământ. Când viermele iese din pământ, ciocănitoarea profită de ocazie si-l mănâncă! Ciocănitoarea trăiește în zone cu copaci. Îi place să fie și zone deschise în apropiere. Pentru a-și face cuib, ea sfredelește trunchiul unui copac. Ciocănitoarea este un excelent cățărător.

Broasca-râioasă

Broaștele-râioase sunt înrudite cu broaștele comune. Ele sunt mai mari și sunt de culoare maro sau gri. Pielea e acoperită cu negi. Broasca-râioasă nu poate face salturi înalte, ea doar se târăște și sare pe pământ. Broasca-râioasă pornește în căutaea hranei noaptea. Este un adevărat vânător. Preferă insectele, cum ar fi muștele și țânțarii. De asemenea, îi plac viermii și păianjenii. Broasca-râioasă trăiește în principal pe pământ. Preferă pădurile, dunele și luncile. Mormolocii se nasc în apă. Și se metamorfozează în broaște tot acolo! Broasca-râioasă are vederea slabă.

15/05/2019

Păianjenul

Există aproximativ 40 000 de specii de păianjeni în lume. Toți pot mușca, dar din firicire, cei mai mulți sunt inofensivi pentru om. Fiecare păianjen produce mătase. Cei mai mulți își fac o pânză sau un cuib, după care așteaptă cu răbdare până când va cădea o insectă în această capcană. Apoi, încep să mănânce! Păianjenii se găsesc peste tot în lume. Speciile de păianjen care își țes pânză o întind între crengile copacilor sau în tufișuri. Dar există și păianjeni care vânează sub apă. Păianjenul își reface pânza aproape în fiecare noapte.

Veverița

Există mai multespecii de veverițe. Veverița-roșcată este cea mai răspândită în țara noastră. Are gheare arcuite și ascuțite, care o ajută să se cațere cu ușurină în copaci. Veveriței îi plac fructele de pădure, scoarța de copac și mărăcinii. Toamna strânge multă hrană pentru a avea provizii peste iarnă. Veverița preferă să trăiască în păduri de conifere cu copaci înalți. Își face cuibul sus în copac. Când se cațără sau sare, își ține echilibrul cu coada stufoasă. Veverița nu hibernează.

Jderul

Jderul este un animal de pradă zvelt, cu blana maro. Mulți jderi au o pată albă lângă gât. Jderul este un bun cățărător și poate sări cu ușurință din creangă-n creangă. Jderul este carnivor. Cel mai mult îi plac animalele din copaci, cum ar fi veverițele și păsările, dar vânează și șoareci, și iepuri. Îi plac și insectele. Mănâncă chiar și fructe zemoase. Jderii preferă să trăiască în păduri mari. Sunt foarte agili și nu au probleme să sară din copac în copac. Sunt mai activi noaptea. Oamenii vâneau jderul pentru blană, jderii au multe viziuni.

Bufnița

Bufnița este o pasăre. Are fața rotundă, plată, cu 2 ochi mari în frunte. Bufnița are un cioc coroiat și gheare foarte puternice. Bufnița doarme ziua și vânează noaptea. Îi plac șoarecii. La câteva ore după ce a mâncat, scuipă un ghemotoc cu oasele și blana șoarecelui. Când bufnița nu vânează, ea doarme într-o scorbură de copac, într-o clădire sau pe podea. Nu-și poate construi propriul cuib, așa că invadează cuibul altor păsări. Bufnița nu-și poate mișca ochii, de aceea își întoarce capul pentru a privi în altă direcție. Cea mai mică bufniță din lume se numește bufnița-elf.

Șarpele-cu-clopoței

Șarpele-cu–clopoței este maro spre gri-deschis, cu pete în formă de V pe corp. Când își mișcă vârful cozii, se aude sunet ca un bâzâit, zornăit. Aceasta are scopul să sperie inamicii. Șarpele-cu-clopoței îi plac șopârlele, păsările și animalele mici, cum ar fi iepurii. Își deschide larg gura și-și înghite prada cu totul. Șarpele-cu-clopoței este o reptilă. El trăiește în zonele mai calde, în care soarele îi menține căldura. De exemplu, șerpii-cu-clopoței se întâlnesc în deșert, câmpii mănoase sau în junglă. Șarpele-cu-clopoței este foarte veninos. Șarpele-cu-clopoței își schimbă pielea de mai multa ori pe an.

08/05/2019

Iepurile

Există 30 de specii de iepuri. Iepurii au picioare din spate mari și urechele lungi. Vârful urechelor este negru. Iepurii pot alerga foarte repede pe distanție lungi. Iepurilor le plac plantele. Ei mănâncă fân, ierburi și semințe. Le mai place să savureze o bucată de scoarță de copac sau o crenguță. Unii iepuri trăiesc în câmp deschis sau în deșert. Alții preferă pădurea. În timpul zilei iepurii stau întinși pe burtă într-o groapă pe care și-au săpat-o singuri. Iepurii pot atinge viteze de 75 km/oră, iepurii nu își sapă viziuni, iepurii preferă să trăiască singuri.

Ariciul

Ariciul se distinge prin țepii săi și prin botul alungit. Nu face ouă, pentru că e mamifer. Puii se nasc complet chei. Aricilor le plac insectele, viermii, melcii și omizele. Ei își caută mâncarea în întuneric. Deoarece iarna nu găsesc hrană, aricii întră în hibernare. Aricii vizitează frecvent grădinile de legume ale oamenilor. Le plac, de asemenea, pădurile și parcurile. Preferă să hiberneze sub un covor gros de frunze uscate! Ariciul se strânge într-un ghem în caz de primejdie. Țepii unui pui de arici încep deja să crească după câteva ore de la naștere. Aricii au vederea foarte slabă.

Marmota

Marmotele sunt înruite cu veverițele și sunt rozătoare. De obicei, ele sunt maro și au coada neagră. Au lungimea de aproximativ 50 cm și coada de 15 cm. Marmota se hrănește cu iarbă, plante verzi și semințe. Înainte de-a intra în hibernare, mănâncă pe săturate. Cu această hrană va trece iarna. Cele mai multe marmote preferă zonele muntoase, dar unora le place să trăiască în păduri. Își sapă viziuni în pământ, unde petrec mult timp. Marmota își pregătește o cameră specială în pământ unde merge la toaletă, gropile pe care le sapă iarna sunt mai adânci decât cele pe care le sapă vara, dinții din față sunt maro-gălbui.

Râsul

Râsul este o felină de pradă. Are labele late, mustăți de ambele părți ale capului, smocuri de păr pe urechi și coadă scurtă. Uneori râsul parcurge până la 200 km în căutarea hranei. Îi place să mănânce iepuri și căprioare, dar nu refuză nici rozătoarele. Râsul preferă să trăiască în zonele muntoase și în păduri de conifere. Deoarece are blana groasă, poate suporta bine frigul iernii. Îi place să doarmă într-o peșteră sau în tufișuri. Râsul e cam de mărimea unui lup alsacian, râsul are auzul excelent. Râsul poate să stăbilească de unde vine un sunet cu ajutorul smocurilor de păr de pe urechi.

Capra de munte

Capra- de – munte albă și are coarne negre. Este o bună cățărătoare. Munții abrupți sau crestele semețe nu-i sunt obstacol! Cele mai multe capre-de-munte, dar le plac și mușchii, dacă nu le ajunge iarba. Caprele-de-munte trăiesc în turme mici sus în munți. Pentru că se pot cățăra așa ușor pe crestele înguste ale munților, ele scapă adesea de inamici în acest fel. Iezii caprelor-de-munte pot sta în picioare imediat după naștere, capra-de-munte are barbă, ea are coamă pe gât și pe piept.

02/05/2019

Coiotul

Coiotul se înrudește cu lupul, dar are greutatea mult mai mică. Poate să atingă în lungime aproximativ 90 cm. Coiotul este animal de pradă. Coiotul se hrănește mai ales cu rozătoare și iepuri, iar serpii, insectele și broaștele i se par delicioase. Dar nu mănâncă doar carne: îi plac și fructele de pădure, și iarbă. Coioții trăiesc mai ales pe câmpii mănoase, în prerii sau în păduri nu prea dese. Nu le plac grupurile mari, de aceea sunt animale solitare sau trăiesc în haite mici. Alt nume dat coiotul este „lup de prerie”. Coiotul trăiește singur încă de la șase luni, coioții merg deseori să vâneze în perechi.

Cerbul

Cerbul este mamifer. Masculul, numit și „taur”, are coarne, pe care le schimbă în fiecare an. Femela se numește „cuită”. Cerbul este erbivor. Este foarte pretențios la mâncare și întotdeauna își miroase hrana înainte de-a începe să mănânce. Cuita își învață puii ce plante să mănânce. Cerbul trăiește mai ales în păduri, dar poate întâlni și pe câmpii mânoase. Toamna, masculii caută o femilă, pe care încearcă s-o atragă printr-un răget specific, numit „boncăluit”. De obicei, coarnele noi sunt mari decât cele vechi, elanul este cel mai mare din familia cerbului, mulți cerbi tineri au blană cu pete.

Vulturul

Vulturii sunt păsări mari de pradă cu aripi foarte mari. Zboară excelent și pot rămâne în aer câteva ore. Vulturii au ciocul puternic și coroiat și gheare ascuțite. Vulturii sunt carnivori. Datorită vederii foarte bune ei își observă prada de la înălțime. Le place să mănânce alte animale, cum ar fi iepuri, rațe, pește și șerpi. Vulturii se po găsi oriunde: în zone muntoase, dar și în păduri, pășuni, mlaștini și de-a lungul țărmurilor. Ei stau mereu de veghe în vârful unui copac înalt sau pe o stâncă, în așteptarea prazii. Femelele sunt mai mari decât masculii. vulturul mănâncă și pește, și șerpi, vulturul este cea mai puternică pasăre de pradă.

Șoimul

Sunt peste 65 de specii de șoimi în lume. Șiomii au aripi lungi, ascuțite și coadă dreaptă. Vindereul este cel mai înatâlnit șoim din țara noastră. Șoimul mănâncă vietăți mici, cum ar fi lăcustele, broaștele și vrăbiile. Mâncarea lui preferată o constituie șoarecii. El înghite animalul întreg sau în două bucăți și mai târziu scuipă fragmente din oasele acestuia. Cei mai mulți  șoimi nu-și construiesc propriul cuib, ci invadează cuibul altor păsări pentru a-și cloci ouăle. De asemenea, clocesc în copaci scorburoși sau în găuri de stânci. Șoimul-călător este mai iute decât o mașină, vindereul vede un șoarece de la o distanță de 100 de metri.

Vulpea

Sunt peste 10 specii de vulpi. Vulpea-roșcată este cea mai cunoscută. Ea nu trăiește în hate mari; de obicei, trăiește singură sau împreună cu alte câteva vulpi. Vulpele sunt carnivore. În pădure se hrănesc cu animale mici, cum ar fi păsări, șoareci, iepuri și insecte. Dar le plac și fructele. Vulpilor le place să trăiască în păduri. Dacă nu găsesc destulă hrană acolo, se mută în alt loc. Uneori vulpile intră în sate sau orașe. Vulpea are auzul excelent, vulpea își îngroapă hrana ca să poată mânca mai târziu. Blană vulpii-polare este gri-maronie în timpul verii și albă în timpul iernii.

24/04/2019

Furnica

Furnicile sunt insecte și sunt înrudite cu viespide. Sunt multe feluri de furnici. Ele trăiesc totdeauna în colonii mari. Regina este șefa. Furnicile sunt omnivore. Le plac frunzele, dar, în mod deosebit, sun atrase de excrementele de păduchi și de alte insecte. Deoarece se hrănesc cu insecte dăunătoare, ele sunt animale foarte folositoare. Furnicile se pot întîlni peste tot în lume. Unele trăiesc pe pământ sau sub pământ, altele trăiesc în vârful copacilor. Cel mai adesea în păduri se întâlnesc furnicile roșii! O furnică poate să care insectă de 50 de ori mai grea decât ea. Furnicile comunică prin intermediul mirosului, furnicile miros cu antene.

Bursucul

Bursucul este un animal de pradă. Este lung de aproape un metru și are dungi albe și negre pe cap. Preferă să trăiască alături de familia sa într-o vizuină mare în pământ. Bursucii sunt omnivori. Le plac plantele și fructele, dar mănâncă și insecte sau animale mici cum ar fi șoarecii și iepurii. Preferații lor sunt viermii. Bursucii trăiesc într-o vizuină pe care și-o sapă singuri în pământ la marginea pădurii. Vizuina are mai multe coridoare și încăperi și câteva ieșiri. Bursucul își pregătește un așternut din frunze și iarbă. Bursucul își schimbă așternutul cu regularitate. 

Castorul

Castorul este un rozător foarte mare. Este un excelent înotător. Își folosește coada plată drept drept cârmă. Poate să roadă copacii cu săi lați din față. Castorii mănâncă plante. Le plac și frunzele, dar mănâncă și ierburi, fân și fructe de pădure. Gustarea lor preferată este scoarța de copac. Castorii trăiesc într-un mediu cu multă apă, cum ar fi râurile și mlaștinile. Își construiesc adăpostul, numit „bârlog”, din crengi. Adăposturile sunt pe jumătate afundate în apă, dar în interior sunt uscate. El folosește mult mâl pentru a fixa crengile bârlogului său, dinții din față ai castprului sunt portocalii, castorul nu poate să meargă repede pe uscat.

Liliacul

Liliacul este singurul mamifer zburător. Sunt 1 100 de tipuri diferite. Liliacul are auzul excelent. El doarme ziua și caută hrană noaptea. Liliacul mănâncă insecte, precum muște, molii și țânțari. Într-o noapte el poate mânca până la 500de insecte. Iarna nu găsește suficientă hrană, așa că intră în hibernare. Liliacul se găsește pretutindeni, cu excepția Polului Nord și a Polului Sud. În timpul zilei liliacul doarme în locuri întunecoase, cum ar fi scorbură unui copac sau o peșteră. Liliacul are vederea slabă, dar poate să audă unde zboară, ca și oamenii, liliacul are întâi dinți de lapte. Liliacul scoate niște sunete foarte ascuțite, ca un chițait, pe care omul nu le aude.

Capra- negră

Capra-neagră seamănă cu o capră obișnuită. Are blana aspră și două dungi întunecate pe ambele părți ale capului. Atât masculii, cât și femelele au coarne. Vara capra-neagră se hrănește cu fân, iarbă, lăstari și scoarță de copac. Iarna, în cea mai mare parte, mănâncă mușchi. Capra-neagră este activă mai ales ziua. Capra-neagră trăiește sus în munți. Pantele adrupte nu reprezintă o problemă pentru ea, deoarece este o bună cățărătoare și sare cu ușurință din stâncă-n stâncă. Masculul trăiește, de obicei, singur. Femelele și puii lor trăiesc în grupuri, masculul își ridică părul de pe spate pentru a impresiona.

Sursa: Marea mea carte despre lume/ trad. din engl. de Lucia Țurcan. – Chișinău : ARC. 2017

17/04/2019

Țările

Lumea se împarte în 7 continente și se compune din 196 de țări. Rusia este cea mai mare țară din lume. O parte a acestei țări este Asia, iar altă parte în Europa. Canada și Statele Unite ale Americii, țări din America de Nord, ocupă locurile doi și trei ca mărimea. Cea mai mică țară de pe Pământ este Cetatea Vaticanului. Această țară minusculă se află în orașul Roma din Italia. În Cetatea Vaticanului locuiesc aproximativ 800 de oameni. În afară de acestea, aici vin zilnic la serviciu 3 000 de persoane. China este țara cu cea mai mare populație. Aici locuesc mai mult de 1,3 miliarde de oameni. Mai există o singură țară cu o populație mai mare de un miliard. Această este India. Asia este cel mai mare continent, șase cele mai mari țări de pe Pământ ocupă jumătate din toată suprafața uscatului. China are o populație de două ori mai mare decât toate țările din Europa împreună.

Drapelele

Fiecare țară are drapelul său. De obicei, drapelul spune ceva despre țară. De exemplu, pe steagul Canadei este desenată o frunză de arțar, deoarece arțarul se întâlnește foarte des în această țară. Drapelul Australiei și cel al Noii Zeelande conțin într-un colț steagul Marii Britanii, deoarece regina Marii Britanii este și regina acestor țări. Culorile de pe drapel vorbesc adesea despre clima țării, despre mediul natural. Albastrul reprezintă, de cele mai multe ori, oceanul. Verdele simbolizează pădurile, iar galbenul se poate referi la soare sau, uneori, la savană. Antractida, sau Polul Sud, nu are un drapel propriu, cele 50 de stele albe mici de pe drapelul Statelor Unite ale Americii reprezintă cele 50 de state care fac parte din această țără. Drapelul Danemarcei este cel mai vechi steag statal din lume.

Rase umane

Africa este continentul pe care au apărut primii oameni. În prezent, în Africa există multe popoare diferite, fiecare având limba și obiceurile sale. După Africa, au început să fie și alte continente. Primii locuitori ai Americii și Australiei au venit din Asia, aducând cu ei și cultura lor unică. Cu secole în urmă, exploratorii europeni au descoperit diferite continente în timpul călătoriilor pe care le făceau. Ulterior, mulți europeni s-au mutat pe aceste continente. Australia a început să fie populată de oamenii cu numai 50 000 de ani în urmă, primii oameni moderni au apărut în Africa cu aproximativ 200 000 de ani în urmă. Cercetătorii susțin că primul om de pe Pământ a fost femeie.

Primii locuitori ai Americii de Sud

Primii locuitori ai Americii de Sud au fost numiți mai târziu „indieni”. Aztecii locuiau la nord, mayașii în centru, iar incașii la sud. Reprezentanții acestor trei popoare erau arhitecți deosebit de talentați. Ei au construit edificii magnifice, precum poduri, forturi, temple și piramide. Multe dintre aceste construcții s-au păstrat până în prezent. Mayașii au fost un popor inteligent care și-a creat propriu scris. Spre deosebire de noi, ei nu foloseau literele, ci desenele. Mayașii puteau socoti foarte bine și cunoșteau multe despre stele. Deși construite fără ciment, clădirile incașilor erau destul de trainice încât să reziste cutremurelor de pământ. Teritoriile pe care au locuit aceste trei popoare indigene au fost cucerite de spanioli în secolul al XVI – lea, limbile mayașe sunt vorbite și în prezent de milioane de oameni.

Primii locuitori ai Noii Zeelande și Australiei

Primii locuitori ai Australiei au fost numiți „aborigeni”. Aceștea au fost singurii locuitori ai țării până când Australia a fost descoperită de europeni, cu aproximativ 200 de ani în urmă. Primii locuitori ai Noii Zeelande au fost maiorii. Acest popor trăia în triburi și vobea limba maori. Didgeridoo este instrumentul muzical la care aborigenii au cântat de-a lungul a mii de ani. Acest instrument de suflat este confecționat din trunchi de copac golit în interior. Echipa națională de rugby a Noii Zeelande începe orice meci cu Haka, un dans tradițional al maorilor.

10/04/2019

Ploaia și zăpada

Apa din râuri, pâraie și oceane se evaporă. Vaporii se ridică în aer și formează nori de picături minuscule. Vântul mișcă norii spre uscat, unde se răcesc. Picăturile minuscule din nor se ciocnesc una de alta. În consecință, mai multe picături minuscule se unesc, formânt o picătură mai mare. De îndată ce devin prea grele ca să se mai țină în aer, picăturile cad pe pământ în formă de ploaie. Dacă este frig, poate să ningă. În acest caz, picăturile de apă cad din nori în formă de fulgi. Ceața este formată din nori care plutesc la o înălțime foarte mică de la suprafața solului. Apa înghețată este mai ușoară decât apa lichidă. Zăpada este apă înghețată.

Grindina

Boabele de grindină cad din nori pe Pământ la fel ca picăturile de ploaie sau fulgii. Totuși ele nu au această formă de la bun început. Inițial, boabele de grindină sunt picături de ploaie. În timp ce cad din nori, picăturile sunt suflate în sus de un curent de aer. Aerul rece le face să înghețe și, apoi, ele cad pe Pământ tari ca niște pietre. Unele boabe de grindină sunt suflate în sus de nu mai puțin de 100 de ori. De fiecare dată, ele se învelesc cu un nou strat de gheață, devenind din ce în ce mai mari. Uneori insectele pot să rămână captive în boabele de grindină. În medie, o furtună cu grindină durează aproximativ 6 minute, se pot întâlni boabe de grindină mai mari decât mingile de tenis.

Furtunile

Furtunile încep întotdeauna în nori. Ele au loc, de obicei, atunci când un nor crește extrem de repede. Norul conține o mulțime de picături de apă și cristale de gheață. Ridicându-se aerul din norul prevestitor de furtună, acestea se freacă unele de altele. Astfel apar particule cu încărcătură electrică. Particulele electrice au tendința să iasă dint-un nor și să sară în altul sau să cadă pe Pământ. Acest fenomen se vede sub formă de fulger. Fulgerul este incredibil de fierbinte. El încălzește aerul din jur, făcându-l să se dilate brusc. Această dilatare produce o bubuitură care se aude pe Pământ. De obicei, furtunile au loc la sfârșitul unei zile toride de vară. Dacă tunetul urmează fulgerului în 10 secunde, este mai bine să mergem în casă. Dacă se aud 3 detunături sepărat, înseamnă că furtuna e la 1 kilometru distanță.

Vântul

Vântul bate aproape întotdeauna. El apare atunci când aerul se mișcă dintr-un loc în altul. Aerul se deplasează dinspre locurile unde este foarte mult aer (zonă cu presiune ridicată) spre cele cu puțin aer (zonă cu presiune joasă). Noi simțim această mișcare sub formă de vânt. Forța vântului se măsoară cu ajutorul unei scări de la 0 la 12. Când nu bate vântul deloc, forța lui este egală cu 0. Dacă forța vântului atinge nivelul 9, înseamnă că începe furtuna. Uraganele au loc de obicei în timpul verii, când oceanul se încălzeșe mai tare. Uraganul este o furtună puternică, forța vântului atingând nivelul 12. În Asia uraganul se numește „taifun”, vântul cu forța 12 are o viteză de până 250 de kilometri pe oră, tornada este un vârtej de aer care se mișcă rapid.

Fluxul și reflexul

Nivelul mării nu este constant. Aceasta se poate observa foarte bine dacă ne aflăm pe plajă: uneori nivelul apei se ridică, alteori coboară. În timpul maree înalte plaja devine mai mică, adică are loc fluxul. Urmează mareea joasă, când apa se retrage, adică se produce refluxul. Luna este care face să apară mareele pe Pământ. Luna și Pământul sunt ca doi magneți care se atrag reciproc. În timpul fluxului, apa este atrasă de Lună. Drept urmare, nivelul mării crește, iar apa acoperă o parte din plajă. Luna nu poate trage complet apa spre sine pentru că puterea de atracție a Pământui este mai mereu noi și noi porțiuni de apă.

03/04/2019

Era glaciară

Erele glaciare alternează cu perioadele mai calde. În ultimii 500 000 de ani au fost trei ere glaciare. Acestea sunt perioade de lungă durată extrem de reci, în care temperaturile sunt mult mai scăzute decât în perioadele precedente sau în cele care urmează. Ultima eră glaciară s-a încheiat cu aproximativ 11 000 de ani în urmă. Zăpada încetase să se mai topească, depunându-se pe sol. Toată zăpada s-a presat, formând  câteva straturi groase de gheață. Aceste plăci mari de gheață, numite ghețeri, au început să alunece ușor, trăgând cu ele roci și pietre. Cu toate că în prezent suntem înt-o perioadă caldă, în Groenlanda continuă era glaciară! Erele glaciare sunt determinate de rotația Pământului în jurul Soarelui și în jurul axei sale. Oamenii a trăit și în era glaciară, stratul de gheață care acoperă pământul în timpul unei ere glaciare poate atinge o grosime de câțiva kilometri.

Anotimpurile

Un an se împarte în patru perioade în care vremea și temperatura diferă. Cele patru anotimpuri sunt primăvara, vara, toamna și iarna. Fiecare anotimp durează 3 luni. Schimbarea anotimpurilori are loc deoarece pământul are nevoie de un an ca să facă un cerc în jurul Soarelui și pentru că planeta noastră este ușor înclinată fața de Soare. Aceasta înseamnă că pe parcursul anului Soarele încălzește părți diferite ale Pământului. Vara timpul este însorit pentru că razele solare cad direct pe partea noastră de PĂmânt. Iarna Soarele se străduiește să ajungă la noi, dar trebuie să încălzească mai tare cealaltă parte a globului. În țările situate în apropierea Ecuatorului există un singur anotimp și este întotdeauna cald, în timp ce în partea de Nord a globului este iarnă, în partea de Sud e vară.

Ziua Polară

În multe țări există diferențe clare între iarnă și vară. În lunile de vară este mai cald și Soarele luminează mai puternic, pe când în lunile de iarnă este mai rece și poate să ningă. În regiunile de la Polul Nord și Polul Sud diferența dintre vară și iarnă este cu totul neobișnuită. În partea de nord a Finlandei și Alaskăi, în timpul verii Soarele luminează tot timpul, chiar și noaptea. Acest fenomen se numește „zi polară”. În lunile de iarnă este mereu întuneric. Soarele nu numai că nu se vede în timpul nopții, ci nu răsare nici în timpul zilei. Cele 6 luni de iarnă în care soarele nu apare pe cer se numesc „noapte polară”. Pe insula Spitsbergen (Norvegia), din luna aprilie până în august Soarele nu apune deloc.

Aurora polară

În apropierea zonelor polare, cerul devine uneori roșu, verde sau albastru-aprins. De fapt, Soarele este cel care ne oferă acest uimitor spectacol de lumini. Aurorele polare apar atunci când pe soare au loc explozii. În urma acestora, în spațiu sunt aruncați nori încărcați cu particule solare (vânt solar). Apropiindu-se de Pământ, aceste particule sunt atrase de Polul Nord sau de Polul Sud și se transformă în luminile multicolore pe care le vedem pe cer. Aurore polare apar și pe alte planete, precum Jupiter, aurorele care apar la Polul Nord se mai numesc „aurore boreale”. Aurora este o zeiță din mitologia romană, sora zeului soarelui.

Circuitul apei

Apa există nu numai la suprafața Pământului, în râuri și oceane, ci și sub pământ, dar și în aer. Ea este într-o mișcare continuă și se deplasează permanent dint-un loc în altul. Atunci când soarele încălzește mările și oceanele, apa se evaporă, adică se ridică în formă de vapori. Sus în aer vaporii de apă se răcesc și se transformă în picături minuscule care formează norii. Căderile de apă din nori se numesc „precipitații”. Apa poate să cadă sub formă de picături de ploaie, fulgi sau grindină. O anumită cantitate de precipitații dispare în pământ. Plantele o folosesc ca să se hidrateze. Apa care rămâne se scurge în râuri sau pâraie. Apoi călătorește până ajunge în mare. Circuitul apei în natură se numește „ciclul apei”, se evaporă numai apa de la suprafață, cea mai mare parte din apa de pe Pământ nu parcurge acest ciclu.

28/03/2019

Clima

În unele părți ale lumii întotdeauna este plăcut și cald. În alte părți e frig sau plouă adesea. Vremea caracteristică pentru un loc anumit într-o perioadă lungă de timp se numește „clima”. Soarele influențează clima: cu cât mai mare este unghiul în care razele solare ating scoarța terestră, cu atât mai caldă este „clima”. la fel ca Soarele, curenții oceanici sunt foarte importanți. De fapt, apa oceanelor are funcția de a transporta aerul cald dintr-o regiune în alta. Curenții oceanici reci provoacă brizele reci, iar cei calzi aduc brizele calde. O briză marină se răcește cu cât înaintează în interiorul continentului. Astfel, cu cât mai departe de ocean ne aflăm, cu atât mai rece este vântul.

Zonele cu climă caldă

Zonele ce se află de ambele părți ale Ecuatorului – linia imaginară ce divizează Pământul în partea de Nord și partea de Sud – se numesc „tropice”. La tropice este o climă caldă (numită și climă tropicală), deoarece razele Soarelui cad perpendicular pe Pământ. În consecință, aici este cald pe parcursul întregului an, iar aerul este umed. La tropice nu există iarnă și vară, dar sunt identificate două sezoane: sezonul ploios și sezonul secetos. de regulă, clima tropicală uscată se formează în regiuni ale tropicelor – Tropicul de Nord și Tropicul de Sud – unde plouă foarte rar. În timpul zilei este cald, dar noapte poate fi destul de frig. Din cauza climei uscate, aici trăiesc foarte puțini oameni. În zonele tropicale, de obicei, temperatura nu coboară sub 18 C. În timpul sezonului secetos tot s-ar putea să plouă, în regiunele cu climă uscată, în timpul zilei temperatura poate fi cu 50 C mai ridicată decât în timpul nopții.

Zonele cu climă mai rece

Zonele cuprinse între tropice și cercurile polare au o climă temperată. Aceasta înseamnă că aici niciodată nu este prea cald, prea frig sau prea uscat: sunt condiții de trai ideale pentru oameni! Zonele care se află departe de coasta oceanului au o climă continentală. Aici este o diferență considerabilă între veile calde și iernele reci. Cu cât o regiune se află mai de Ecuator, cu atât mai mic este unghiul sub care razele solare ating scoarța terestă și, respectiv, cu atât mai frig este. La Polul Nord și la Polul Sud este frig tot timpul. Oceanul și pământul sunt acoperite cu zăpadă și gheață, iar oamenii preferă să nu trăiască aici. În țările care se află în zonele de coastă verile sunt mai răcoroase și iernile mai calde decât în țările ce au ieșire la mare. În zonele polare, temperatura nu urcă niciodaă mai sus de 10 C de obicei, această e mult sub 0 C.

Schimbarea climei

Clima se schimbă. O cauză a acestelor schimbări ar putea fi mama-natură însăși. Atât erupțiile puternice ale vulcanilor, cât și Soarele influențează asupra temperaturii de pe Pământ. De exemplu, Soarele nu luminează intotdeauna cu eceeași intensitate. Uneori el strălucește mult mai puternic decât de obicei. Iar dacă lumina solară e mai puternică, Pământul se îmcălzește mai tare. Oamenii de asemenea influențează asupra climei. Atunci când conducem mașina sau producem energie prin arderea petrolului, cărbunelui sau gazelor naturale, în aer este emant un gaz numit „CO”. Acest gaz lasă lumina să treacă, dar captează căldura. Fiind reținută căldura la suprafața solului, Pământul se înferbinte.

Efectele schimărilor climatece

Creșterea temperaturii planetare are consecințe majore penru oamenii, animale și plantele de pe Pământ. Temperaturile înalte provoacă topirea gheții polare și a ghețarilor. Aceasta înseamnă că în pceane ajunge mult mai multă apă. Oceanile devin mai mari, ceea ce poate duce la inundații. Apa sărată a mării poate dăuna plantelor și animalelor. Încălzirea planetară poate provoca seceta în unele regiuni. Drept urmare, culturile sunt afectate, iar cantitatea de apă potabilă scade. Multe plante și animale nu reușesc să se adapteze la aceste condiții și dispar. Urșii-polari nu vor mai avea cu ce să se hrănească dacă gheața pe care locuiesc și vânează se va topi. Încălzirea are loc mai repede pe uscat decât în ocean, corabii mor dacă temperatura apei crește cu numai un grad.

19/03/2019

Dispariția dinozaurilor

Nimeni nu știe cu exactitate de ce au dispărut dinozauri acum 65 de milioane de ani. Cei mai mulți cercetători sunt de părere că de vină a fost un meteorit. Un bolovan cu lățimea de aproape 10 kilometri s-a prăbușit pe Pământ, în Mexic, creând un nor imens de praf, care s-a menținut timp de mai mulți ani. Lumina soarelui nu a mai putut să ajungă pe Pământ și s-a lăsat întunericul. Plantele nu au mai putut să crească. Astfel a dispărut hrana pentru dinozauri erbivori. Aceștia au murit, lăsându-i fără hrană și pe dinozaurii carnevori. Mai multe specii de animale au dispărut brusc de pe Pământ toate odată, împreună cu dinozaurii au dispărut multe alte specii de animale, multe păsări au supraviețui.

Fosilele

Putem afla mai multe despre animalele și plantele din trecut datorită faptului că sunt descoperite resturile lor. Aceste rămășițe sunt atât de vechi, încât s-au transformat în pietre. Resturile pietrificate de plante și animale se numesc „fosile”. Studiind fosilele, cercetătorii pot să obțină multe informații. De exemplu, ei pot să afle cum arată un animal, cât de bătrân era, în ce mediu trăia, cu ce se hrănea și se comporta. Numai animalele îngroape sub un strat de nisip, de nămol sau de argilă imediat după ce au murit se pot transforma în fosile. La suprafața solului, oxigenul provoacă dezintegrarea rapidă a corpurilor moarte și animalele dispar. Este nevoie de milioane de ani ca o plantă sau un animal să devină fosilă, datorită eroziuneii provocate de vânt sau apă, uneori fosilele sunt scoase în mod natural la suprafață.

Ființele umane

Primele ființe umane moderne au apărut cu aproximativ 200 000 de ani în urmă (evoluând din hominizi, sau oamenii preistorici). La început, oamenii nu trăiau mult, de aceea numărul populației creștea greu. Situația s-a schimbat abia prin anul 1800. Oamenii au început să trăiască mai îndelungat și se nășteau tot mai mulți copii. Populația, care în acel moment era de un miliard de oameni, a crescut rapid de atunci încolo. Toate ființele umane aparțin aceleiași specii. Această specie se numește „omul modern”. Creierul omului modern este mai mare și mai mult mai dezvoltat decât creierul speciilor umane precedente. Această înseamnă că omul modern este mai intelegent decât predecesorii săi. Datorită intelegenței sale, omul modern mai este numit „om cu rațiune”. În întreagă lume, oamenii trăiesc în medie 71 de ani, în fiecare zi pe Pământ se nasc aproximativ 200 000 de oameni.

Evoluția

De la începuturi și până în prezent, pe Pământ au existat o mulțime de specii de animale. De-a lungul timpului, unele specii au murit, dispărând pentru totdeauna de pe planeta noastră. Altele au supraviețuit, continuând să dea naștere unor specii noi. Acest proces se numește „evoluție”. Conform biologului din secolul al XIX – lea Charles Darwin, au supraviețuit doar speciile care au putut să se adapteze la un mediu nou sau modificat. Acestea au rămas viguroase și sănătoase, transmițându-le urmașilor cele mai puternice însușiri ale lor. Pe de altă parte, speciile care nu au putut să se adapteze au devenit tot mai slabe, dispărând în cele din urmă. Inițial, Charles Darwin nu a spus nimănui despre teoria sa (numită teoria evoluționistă), pentru că îi era frică de reacția lor, celor din jur. În evoluția lor, speciile umane au avut un mers tot mai vertical.

Lumea noastră

Toți trăim pe aceeași planetă, dar viața este diferită pentru fiecare. Mediul în care creștem determină în mare măsură felul nostru de a vedea lumea și de a gândi. Obiceiurile care sunt absolut firești pentru unii dintre noi pot să pară stranii pentru cei care locuiesc în altă țară. Felul în care ne îmbrăcăm, bucatele pe care le mâncăm, modul în care sărbătorim anumite evenimente.. toate acestea sunt influențate de tradițiile și obiceiurile pe care le respectăm, de mediul în care trăim, de limba în care vorbim, de clima locului!

12/03/2019

Lumea subacvatică

Sub apă se pot întâlni tot felul de pești, mamifere și plante. Deși știm cum se numesc aproape toate animalele marine, există câteva specii care nu au fost încă identificate, deoarece trăiesc pe fundul oceanului și nu a fost văzute niciodată de oameni. În apă trăiesc o mulțime de animale diferite. Se pot întâlni creaturi cu branhii, dar și vietăți cu plămâni. Unii pești au dinți, alții sunt cu spini și, bineînțeles, sunt pești cu solzi. În fiecare zi sunt descoperite noi specii de animale, în adâncurile oceanului există animale care luminează.

Începutul vieții pe uscat

După o perioadă îndelungată în care oceanele au fost populate de pești și alte creaturi, au început să apară animale și pe uscat. Scorpionii au fost printre primele creaturi care au trăit pe uscat. Aceaștia probabil au locuit în apă înainte de a se târî pe uscat. Aproape toate insectele care se găsesc în prezent pe Pământ sunt mici. Multe insecte din trecut însă erau imense. Existau miriapozi ce depășeau înălțimea unui om adult și libelule mari cât vulturii. Insectele au apărut pe Pământ cu 400 de milioane de ani în urmă. În trecut existau scorpioni la fel de mari ca lupii.

Animalele pe uscat

Cu 360 de milioane de ani în urmă, unele animale marine au părăsit apele ca să trăiască pe uscat. Branhiile acestor animale, care le-au permis să respire sub apă, s-au transformat în plămâni, cu ajutorul cărora au putut să respire la suprafață. Înotătoarele lor s-au transformat în picioare și astfel animalele au putut să se deplaseze pe uscat. Uscatul a fost populat de reptile, precum șopârlele. Apoi, din unele specii de șopârle au apărut crocodilii și iguanele, iar mai târziu și dinozaurii. De asemenea au apărut păsările și mamiferele. Primele mamifere erau de mărimea șoarecilor. Broaștele-țestoase sunt cele mai longevive animale de uscat. Primele păsări nu puteau să zboare foarte bine.

Campionii

Balena-albastră este cel mai mare mamifer de pe Pământ. Această poate atinge 33 de metri în lungime și aproximativ 170 000 de kilograme în greutate. Cel mai mare animal de pe uscat este elefantul african. Pe uscat: Ghepardul este cel mai rapid animal de pe uscat. El poate să dezvolte o viteză de la 0 la 100 de kilometri pe oră în doar 3 secunde.  În apă: Peștele-spadă este cea mai rapidă vietate marină. La fel ca ghepardul, aceasta poate atinge o viteză de 100 de kilometri pe oră. Din păcate, peștele-spadă nu poate să mențină această viteză timp îndelungat și încetinește după numai 100 de metri. Pe Pământ: Cel mai rapid animal de pe întreaga planetă este însă o pasăre. Atunci când își vânează prada, șoimu-călător în picaj cu viteză de 305 de kilometri pe oră!

Dinozaurii

Dinozaurii au trăit pe Pământ cu aproximativ 240 de milioane de ani în urmă. Ei au existat timp de 165 de milioane de ani. În această perioadă, au continuat să apară noi specii de dinozari, în timp ce altele dispăreau. Unor dinozauri le plăcea carnea, alții preferau plantele. Unii dinozauri erau înalți cât un bloc cu cinci etaje, alții nu depășeau mărimea puilor de găină. Dinozaurii depuneau ouă din care ieșeau pui. Unii dinăzauri erau preau grei ca să stea pe ouă, de aceea le acopereau cu plante și frunze ca să mențină. Cei mai mulți dinozauri se deplasau pe 4 picioare, dar existau și din cei care se descurcau cu numai 2 picioare. Toți dinozaurii au dispărut cu aproximativ 65 de milioane de ani în urmă, cel mai mare ou de dinozaur era de două ori mai mare decât oul de struț.

04/03/2019

Savana

Savanele se întâlnesc pe mai multe continenete, în regiunile calde. Savana este o zonă cu vegetație ierboasă și copaci ciudați care cresc pe ici, pe colo. Unele ierburi pot atinge înălțimea de 3,5 metri. În savana există numai două anotimpuri: sezonul secetos și sezonul ploios. În timpul sezonului ploios cad multe precipitații, deși temperatura rămâne ridicată pe tot parcusul anului. În savanel africane trăiesc multe animale de talie mare, precum girafele, rinocerii, hipopotamii și elefanții, savanele australiene sunt populate de canguri.

Plantele

Pe Pământ se întâlnesc flori, copaci și alte plante. Acestea se adaptează la mediul în care trăiesc. Unele plante, cum ar fi cactușii, s–au adaptat la căldură și cresc în deșerturi. În sezonul ploios, cactușii sorb apa din sol cu rădăcinile și o depozitează în tulpini. Aceasta le permite să supraviețuiască în sezonul secetos. Spinii, care înlocuiesc frunzele, ajută cactușii să țină animalele la distanță, protejând planta.

Plantele carnivore

Multe animale se hranesc cu plante. Există însă și plante care mănâncă animale! Plantele carnivore prind insecte, pe care nu le înghit, ci mai curând le țin prinse între frunzele lor și le digeră treptat. După o ploaie puternică, deșertul Sahara poate să se transforme într-o mare de flori. Rădăcinile plantelor din regiunile secetoase pot atinge o lungime de 40 de metri.

Bacteriile primordiale

Viața pe planeta Pământ a apărut în apă. După ce scoarța terestră s-a rătăcit suficient, s-a format un ocean imens. În aceste ape s-au amesteca toate tipurile de substanțe, formând o mixtură, pe care o mai numim „supă primordială”. Cu aproape 3 miliarde de ani în urmă, în „supă primordială” a apărut un organism minuscul. Era atât de mic, încât nu a  fi putut fi văzut cu ochiul liber. Aceasta a fost bacteria primordială care a dat naștere vieții pe Pământ. Dacă nu ar fi apărut bacteriile primordiale, noi nu am fi existat niciodată. A fost nevoie de miliarde de ani ca bacteria primordială să evolueze și să apară plantele și animalele în apă.

Viața în apă

Primele animale care au apărut în apă au fost spongierii (bureții de-mare) și coralii. Algele au fost primele plante. Primii pești care au populat apele erau foarte mici. Urmașii lor însă au crescut din ce în ce mai mari. În cele din urmă, în oceane au început să înoate nu numai pești micuți, ci și confrați de-ai lor foarte mari. Au apărut și multe alte animale marine, inclusiv răpitoare periculoase. Megalodonul a fost una dintre cele mai periculoase prădătoare care a trăit vreodată pe Pământ. Acest rechin putea atinge o lungime de 18 metri. El a dispărut acum 1,5 milioane de ani și nu mai poate fi întâlnit astăzi pe fundul oceanelor. Reprezintanți ai unora dintre primele animale marine mai există și astăzi. În trecut, au existat animale marine ce aveau dinții de mărimea castraveților.

26/02/2019

Pădurile tropicale

Pădurile tropicale sunt un tip special de păduri. Nicaeri pe Pământ nu trăiesc atât de multe specii de animale, copaci, flori și alte plante ca în pădurile tropicale. Acestea sunt întotdeauna umede. Aici cad multe ploi. În pădurele tropicale se pot întâlni nu doar o mulțime de păsări și insecte, ci și multe animale de talie mare, precum jaguarii și urangutanii. Din păcate, multe animale din pădurile tropicale își pierd habitatul natural, deoarece dispar și o mulțime pe plante. Aceasta se întâmplă pentru că suprafețe mari de păduri subtropicale sunt defrișate zilnic. Pădurea tropicală se mai numește junglă, aproape jumătate din speciile de plante și animale de pe Pământ trăiesc în pădurile tropicale. În pădurele tropicale temperatura este întotdeauna între 20 C și 30 C.

Deșerturile

Aproape toate continentele au deșerturi. Acestea sunt câmpii aride, unde plouă foarte rar. Unele deșerturi sunt acoperite cu nisip sau roci, pe când altele sunt formate din sare sau gheață. De fapt, cuvântul deșert nu are nicio legătură cu nisipul. Pur și simplu, acesta semnifică un loc unde cad foarte puține precipitații.

Deșertul Sahara

Cel mai cunoscut și mai fierbinte deșert din lume este Sahara, care se află în Africa. A cincea parte  din suprafața acestui dețert este acoperită cu nisip. Restul este format din roci, pietre și pietriș. Suprafața deșertului Sahara este la fel de mare ca cea a Europei. La Polul Nord și Polul Sud de asemenea sunt deșerturi, există câteva locuri în lume unde a plouat de sute de ani.

Tundra

În regiunile polare se găsesc suprafețe mari acoperite cu mușchi, arbuști pitici, ierburi, dar nu și arbori. În tundra niciodată nu este mai cald de 10C. Tundra este populată de reni. Aceste animale sunt rezistente la frig. Renii rătăcesc în căutarea hrănii chiar și atunci când solul e acoperit cu un strat gros de zăpadă. Urșii-polari și lupii de asemenea se simt foarte bine în tundră. Tundra este cel mai rece habitat pentru plante și animale de pe Pământ. În tundră nu plouă aproape niciodată, multe plante din tundră au o înălțime de numai câțiva centimetri.

Pădurile de mangrove

Pădurile dese de mangrove se află în regiunile tropicale. Copacii cresc în apele sărate, de-a lungul malurilor râurilor mari. Uneori mangrovele cresc și de-a lungul coastei mării, dar numai în locurile unde nu sunt multe valuri. Arborii din pădurile de mangrove sunt cu totul deosebiți. Rădăcinile acestora cresc deasupra solului și astfel, parțial, ies deasupra apei. Pădurile de mangrove protejează uscatul de furtuni și inundații. Rădăcinile arborilor de mangrove sunt acoperite de ape în timpul fluxului prin urmare, acestea pot fi văzute doar în timpul reflexului. Pădurile de mangrove sunt bogate în pește.

18/02/2019

Biodiversitatea

Pe Pământ există o mulțime de specii de plante și animale. Acest fenomen se numește „biodiversitate”. Varietatea în natură este foarte importantă. Datorită varietății, există, bunăoară, atât iarbă, cât și nisipul, atât mamiferele, cât și păsările. Varietatea în natură asigură existența apei curate și a solului fertil, necesare pentru creșterea hranii. De asemenea, furnizează materia primă pentru fabricarea îmbrăcămintei, producerea medicamentelor sau pentru construirea caselor. „Bio” înseamnă „viață” și diversitate înseamnă „varietate”. Pe Pământ au fost identificate aproape 2 milioane de specii de plante și animale. Probabil că mai există milioane de alte specii de plante și animale, nedescoperite încă.

Peisaje diferite

În unele părți ale lumii e mereu plăcut și cald, în altele e veșnic frig. Deoarece vremea este diferită, variază și peisajul. Există deșerturi și păduri tropicale. Există pajiști înflorite și munți acoperite cu zăpadă.

Animalele și plantele

Unor animale le place foarte mult frigul, pe când altele se simt foarte bine în medii calde. Animalele care nu pot trăi fără apă locuesc în apropierea bazinelor acvatice. Altele vor evita însă asemenea locuri. De fapt, fiecare animal sau plantă trăiește acolo unde se simte cel mai confortabil. În așa fel, prezența faunei și florei pe un anumit teritoriu este dictată de climă și condițiile de viață.

Apa

Fără apă, viața pe Pământ pur și simplu nu ar fi posibilă. Trei sferturi din toată suprafață terestră este acoperită de apă. În unele locuri, precum deșerturile, este foarte puțină apă, pe când în altele această este din abundență. Cea mai mare parte din apă în stare naturală de pe planeta noastră nu este potabilă. De exemplu, apa din mări și oceane este prea sărată. Dacă am bea-o, corpul nostru s-ar deshidrata. apa care nu este sărată se numește „apă dulce”. Aceasta se găsește în gheață și ghețări, în lacuri și râuri, dar și sub pământ. Apa dulce este folosită pentru a obține apă potabilă. Dacă am putea turna toată apa în stare naturală de pe planetă într-o cadă de baie, apa potabilă ar încăpea într-o linguriță, nu toate mările sunt la fel de sărate., apa din Marea Moartă este atât de sărată, încât corpul nostru se poate menține ca o plută la suprafață, fără a se scufunda.

06/02/2019

Gravitația

Dacă scapi din mână un ou, aceasta cade direct pe pământ. acest lucru se întâmplă datorită gravitației. Gravitația este o forță puternică ce atrage totul spre centrul Pământului. Totul are o forță de gravitație. Obiectele sunt atrase unele de atrase unele de altele asemenea magneților. Oul atrage Pământul, iar Pământul atrage oul. Dar deoarece Pământul este mai mare, forța lui de gravitație este mai mare. Tocmai de aceea oul cade pe pământ, și nu invers. Fizicianul Isaac Newton a descoperit, în secolul al XVII-lea, forța gravitației.

Forța magnetică

Pentru a nu ne rătăci în pădure, trebuie să avem cu noi o busolă. Acul busolei indică întotdeauna Nordul. Dacă știi acest lucru, îți va fi mai ușor să găsești drumul corect. Busola indică întotdeauna Nordul pentru că Pământul este magnetic. Indicatorul busolei de asemenea este magnetic. Deoarece Polul Nord și acul busolei se atrag reciproc, acul busolei va indica întotdeauna Nordul. Pământul este un magnet gigantic. Liniile câmpului magnetic al planetei noastre sunt aliniate pe direcția nord-sud, câmpul magnetic al Pământului protejează planeta de razele solare ultraviolete (UV), care sunt nocive.

Flora și fauna

La început, pe Pământ nu exista viață, pentru că nu era niciun strop de apă și nici cea mai mică urmă de oxigen. Încet, dar sigur, toate s-au schimbat. Treptat, Pământul s-a transformat într-un loc unde cresc copaci, înfloresc flori și se înmulțesc animalele. Cele mai multe dintre plantele care au acoperit Pământul la începuturi au murit, dispărând pentru totdeauna. Cu toate acestea, din fericire, continuă să apară noi plante și animale.

Uscatul

Imaginează-ți că te afli într-o câmpie mare aridă. Nu există case sau drumuri, nici oameni sau animale, nici copaci, nici tufișuri, nici flori, nici mușchi, nici măcar un fir de iarbă. Numai stâncă goală și vulcani! Cam așa arăta planeta Pământ la începuturi.

Vegetația

Încet, dar sigur, Pământul s-a acoperit cu copaci și alte plante. Inițial, acestea creșteau numai în apă, dar când stratul de ozon a început să protejeze planeta noastră de razele solare ultraviolete, foarte nocive, pe uscat au apărut noi și noi plante. Inițiala plantele creșteau pe fundul oceanului. Abia mai târziu acestea au început să crească pe uscat! Primele flori au apărut abia spre sfârșitul erei dinozaurilor, plantele verzi produc oxigen, ceea ce face posibilă existența noastră pe Pământ.

01/02/2019

Munții

Scoarța terestră este formată din plăci care plutesc pe stratul lichid ce se află sub ele. Atunci când se ciocnesc două plăci tectonice, marginile lor apasă una în altă și încep să se ridice încet. După milioane de ani, în urma acestor coliziuni, apar munții. Munții se formează nu doar la suprafața pământului, ci și sub apă. Ei apar atunci când două plăci de pe fundul oceanului se deplasează, îndepărtându-se una de alta. Prin crăpătura formată, roca topită (magma) care se află în scoarța terestră țâșnește la suprafață și formează munții. Magma se transformă în rocă solidă imediat ce ajunge în apa rece. unii munți submarini ies deasupra apei.

Uzura Pământului

În prezent, Pământul arată foarte diferit de felul cum era cu milioane de ani în urmă. Această schimbare are loc nu numai din cauza oamenilor, ci și a naturii. Vântul și apa mișcă firele de nisip și alte particule dintr-un loc în altul. La fel și gheața: se freacă de suprafața pământului, zgârâind-o și transformând cu ea pietre și nisip. Treptat, această roadere și suprare duce la modificarea peisajului. Râurile devin mai adânci, munții se netezesc, apar arcade și poduri naturale. Cel mai mare pod natural din lume se află în China. Aceasta are o lungime de 122 de metri și se numește Xian Ren Qiao, unele insule dispar sub ape din cauza uzurii Pământului.

Vulcanii

Suprafața Pământului este acoperită de plăci tectonice mari. Acestea formează scoarța terestră. Grosimea scoarței terestre nu este aceeași peste tot. Acolo unde scoarța este mai subțire, magma lichidă fierbinte poate să se ridice și să țâșnească la suprafață. Astfel apar vulcanii.

Fluxul de lavă

Când țâșnește din vulcan, magma se numește Lavă. Lava este foarte fierbinte. La început, lava se mișcă repede în jos. Apoi, cu cât se răcește, cu atât curge mai încet. pe planetele Venus și Marte de asemenea există vulcani, Adesea vulcanii apar în locul unde se întâlnesc două plăci tectonice, în urma unei erupții vulcanice, lava este azvârlită în aer la o înălțime ce poate atinje câțiva kilometri.

Gheizerele

Izvoarele termale se găsesc în zonele vulcanice sau în zonele în care scoarța terestră este deosebit de subțire. Aici, un amestec de apă fierbinte și vapori țâșnește din pământ și este aruncat în aer. Izvoarele termale se mai numesc „gheizere”. apa fierbinte a unui gheizer este aruncată în aer discontinuu. Uneori, acest proces durează câteva secunde, alteori, câteva minute. Pe planeta noastră există aproximativ 1 000 de gheizere. Cele mai multe gheizere nu au vârstă mai mare de 1 000 de ani. apa din gheizere este atât de fierbinte, încât fierbe. Cuvântul „gheizer” provine de la denumirea unui vestit izvor termal din Islanda, Marele Geysir.

23/01/2019

Scoarța Pământului

Pământul este rotund. Adevărat, dar pentru că e atât de mare, noi nici nu observăm. Globul nostru este format din câteva straturi de substanțe tari, moi și lichide, având temperaturi diferite. Dacă am putea tăia Pământul în două, am distruge cu ușurință aceste straturi. scoarța terestră este stratul de la suprafața Pământului (se mai numește „crustă”) și este formată din roci solide. Crusta se întinde atât pe suprafața uscatului, unde locuesc oamenii, cât și sub mări și oceane. În unele locuri, grosimea scoarței terstre este de numai 5 kilometri, iar în altele aceasta poate atinge mai mult de 75 de kilometri. Partea vizibilă a scoarței terestre formează lumea noastră nucleul Pământului se află la o adâncime de 6500 de kilometri. Scoarța terestră nu este un întreg monolit, fiind alcătuită din fragmente mari (numite „plăci tectonice”). Se crede că sunt 15 plăci (cifra diferă de la sursa la sursă)

Straturile Pământului

Dedesubtul scoarței terestre se află un numit „manta”. Mantaua este formată din roci fierbinți, ușor lichefiate. Acestea fac ca segmente scoarței terstre, sau plăcile tectonice, să se miște. Din cauza acestei mișcări, continentele se deplasează încet. De exemplu, Africa de Nord se depărtează de Europa cu 3-5 centimetri pe an. Rocile topite fierbinți din mantaua Pământului se numesc „magmă”. Magma poate ieși la suprafață în locurile unde scoarța terestră este subțire plăcile din care este format Pământul se mai numesc „plăci tectonice”.

Nucleul Pământului

Pământul seamănă cu o piersică: scoarța este coaja subțire, mantaua este miezul, iar nucleul e sâmburele. Nucleul solid al Pământului este mare și foarte fierbinte. Deoarece Soarele încălzește planeta noastră la exterior, căldura este reținută în interiorul nucleului pentru o perioadă lungă de timp. Nucleul Pământului este alcătuit din fier și nichel. Un strat al nucleului (exterior) este lichid, pe când, celălalt strat (interior) este solid și nu se topește niciodată, oricât de fierbinte ar fi. În nucleul Pământului, temperatura poate atinge mai mult de 6 000 C. În trecut, oamenii credeau că în centrul Pământului se află iadul. Pământul cântărește aproximativ 6 000 000 000 000 000 000 000 kg.

Un supercontinent

Uscatul de pe planeta noastră este divizat în șapte (după unii, în șase) părți, sau continente: America de Nord, America de Sud, Europa, Asia, Africa, Australia (Oceania), Antractida. În trecut însă, lumea arăta cu întreg, iar continentele nu existau. Acest continent uriaș, numit „supercontinent”, era înconjurat de ape. Apoi, uscatul s-a fisurat, destrămându-se. Astfel au apărut continentele pe care le cunoaștem astăzi. Părțile lumii sunt asemenea pieselor dintr-un puzzle, potrivindu-se una cu alta. Acest lucru poate fi observat cu ușurință dacă privim globul geografic. Dinazaurii au ajuns să trăiască pe diferite continente după ce supercontinentul s-a divizat.

Cutremurele de pământ

În timpul unui cutremur, pământul pe care mergem, pe care cresc copacii și pe care ne construim case se zguduie și toate obiectele vibrează. Cutremurele de pământ au loc de cele mai multe ori în zonele unde se întâlnesc două plăci tectonice. În fiecare an, plăcile tectonice se deplasează cu câțiva centimetri. În consecință, se ciocnesc, frecându-și marginile una de alta. În momentul în care se ating, are loc o zguduire bruscă. Drept urmare, au loc vibrații sub pământ, la adâncime. În momentul în care vibrațiile ajung la scoarța terestră, se produce un cutremur de pământ.

17/01/2019

Pământul se rotește

Timp îndelungat, oamenii au crezut că Pământul este centrul universului și că Soarele face o rotație completă în jurul Pământului timp de o zi. De fapt, Pământul este cel care se rotește în jurul Soarelui. Și face această rotație timp de un an. Luna, dar și celelalte planete ale sistemului nostru solar de asemenea se mișcă în jurul Soarelui. Pământul se rotește și în jurul axei sale. El face o rotație completă timp de o zi. Această înseamnă că fiecare parte a lumii ajunge să vadă o dată pe zi. Când pe o parte a Pământului e zi, pe cealaltă parte e noapte.

Viața pe Pământ

După mai multe milioane de ani, în apele de pe Pământ au apărut porțiuni de uscat. Atunci, peisajul era format din câmpii imense, pe care se înălțau atânci golașe și vulcani. Primele plante și animale au apărut în apă. La început, viața nu era posibilă pe Pământ din cauza Soarelui. Razele solare erau foarte puternice și ar fi putut să ardă orice formă de viață. Natura însă a găsit o soluție, formând un înveliș protector destul de gros în jurul Pământului, care să oprească razele dăunătoare. Din acel moment, plantele au putut să crească pe uscat.

Big Bangul

Te-ai gândit vreodată că universul, sau cosmosul, nu a existat întotdeauna? Cândva, foarte demult, nu erau nici planetele. Așadar, nu există nici Pământul pe care să se poată trăi. Stelele nu sclipeau pe cer, nu erau nici Soarele, nici Lună. De fapt, cu mulți – mulți ani în urmă, nu există absolut nimic! Dint – odată, din acest nimic s-a produs o explozie nespus de puternică. Această explozie a fost numită „Big Bang” (literalmente, din engleză, „marea explozie”).

Universul

După Bing Bang s-a format universul. Deodată, din nimic, a luat naștere un spațiu care se exinde continuu. De-a lungul a miliarde de ani, în acest spațiu au apărut nenumărate stele, planetele și sateliți naturali ai acestora, precum Luna, ce orbitează în jurnalul Pământului. În prezent continuă să se nască noi stele și planete, în timp ce altele se sting și dispar.

Cerul înstelat

Dacă ne uităm afară în timpul nopții, putem vedea pe cer mii de stele. Toate stelele vizibile de pe Pământ aparțin aceleiși galaxii. O galaxie este un grup vast de stele și planete. Există mai multe stele în univers decât fire de nisip pe Pământ. Universul este atât de mare, încât probabil că nici nu are capăt în galaxia noastră, există miliarde de stele și planete.

Sursa: Marea mea carte despre univers/ trad. din engl. de Ioana Nichita. – Chișinău : ARC. 2017

10/01/2019

Roboții pe Marte

De mulți ani, oamenii de știință cercetează planeta Marte. Sateliți și Roboți caută urme de apă și de viață. Din 1960, s-au făcut mai multe zboruri spațiale spre Marte. Toate aceste zboruri au fost fără echipaj uman, deci omul nu a pus piciorul pe Planeta Roșie. Cercetătorii încearcă să determine acum dacă în viitor oamenii ar putea să călătorească spre Marte.

Vehiculul Marțian „Curiosity”

Prima navă spațială a coborât pe Marte în 1976. De atunci multe vehicule robotizate și telecomandate au ajuns pe planetă. Vehiculul marțian „Curiosity” a ajuns pe Marte în 2012. În prezent vehiculul cu roți mari explorează cât de locuibilă e planeta Marte. Vehiculul marțian „Curiosity” este de mărimea unui autoturism, vehiculul marțian „Curiosity” își face sieși poze? Ar fi nevoie de 1000 de ani pentru a ajunge pe Marte într-un avion „normal”.

Noi orizonturi

Planeta pitică Pluto se află la marginea sistemului nostru solar. Deoarece este așa departe de Soare, ea este permanent întunecată și rece. De fapt, temperatura sa atinge mai mult de 200 C sub zero. Pentru prima dată o navă spațială fără echipaj uman a fost trimisă să afle mai multe despre îndepărtata planetă pitică Pluto în 2006. Acestă navă s-a numit „New Horizons”. Vehiculul a avut nevoie de 9 ani pentru a ajunge la Pluto.

Fotografii

În prezent „New Horizons” orbitează planeta Pluto pentru a face fotografii. Din aceste fotografii cercetătorii speră să obțină mai multe informații despre diferitele substanțe de pe planetă și dacă acolo ar putea exista forme de viață. Inițial Pluto era a nouă planetă din sistemul nostru solar. Acum este considerată o planetă pitică distanța de la Pământ la Pluto este de 4,3 miliarde de kilometri.

Deșeuri spațiale

Multe fragmente mici și mari de metal și nalte deșeuri plutesc în spațiu în jurul Pământului. Printre acestea se numără sateliți care nu mai funcționează, resturi de rachete, antene rupte, piulițe și bolturi, dar și mănușile astronauților. Aceste materiale zboară în jurul Pământului cu viteza fulgerului. La viteze așa de mari, o piuluță minusculă este la fel de dură ca o motocicletă în viteză.

04/01/2019

Gravitația în spațiu

Dacă pe Pământ nu ar exista gravitația, noi toți am pluti în spațiu. Pământul ne trage în jos și ne face să rămânem pe Pământ. În spațiu nu există gravitație. Nu poți spune unde e sus sau unde e jos. De aceea astronauții pot să doarmă la fel de bine în picioare sau întinși.

Corpurile cerești

Planetele, lunile și stelele au, toate, gravitație. Cu cât un corp ceresc este mai greu, cu atât este mai mare forța sa gravitațională. Jupiter este de 300 de ori mai greu decât Pământul. Deci forța sa gravitațională este mult mai mică pentru că ea este mul mai mică decât Pământul. În timpul exercițiilor fizice, astronauții sunt prinși în chingi ca să nu se ridice deasupra covorului rulant, deoarece gravitația Pământului ține aerul aproape, aceasta nu se pierde în spațiu.

Sunetul în spațiu

Sunetul este produs de vibrația aerului și se propagă ca o undă. Această seamănă cu valurile care se formează când arunci o piatră în apă. Când cântăm la chitară, aerul vibrează înainte și înapoi printre corzi. El face să vibreze și masele de aer din jur. Atunci urechile îți trasmit un semnal spre creier că s-a produs un sunet.

În spațiu

În spațiu nu există aer. Aceasta înseamnă că nu se pot produce unde de sunete. Și fără aceste unde, nu există sunet. Astonauții de pe Stația Spațială Internațională SSI pot să producă totuși sunete. Sunetul se deplasează prin aer cu aproximativ 330 de merti pe secundă. Sunetul se deplasează mai repede prin apă (1500 de metri pe secundă) decât prin aer se poate auzi mai departe.

Viteza luminii

Soarele e situat la o distanță de 150 de milioane de kilometri față de Pământ. Celelalte stele sunt mult mai departe. Ele sunt așa de departe, încât nu mai putem calcula distanța în kilometri. Numerele ar fi prea mari. Pentru a calcula distanța pănă la stele folosim anii-lumină. Un an-lumină este distanța pe care o parcurge lumina într-un an. Viteza luminii este foarte mare. O rază de lumină străbate 300 000 de kilometri într-o secundă. Lumina Soarelui are nevoie de aproximativ 8 minute pentru a ajunge pe Pământ. Lumina parcurge 18 milioane de kilometri într-un minut și 9 500 000 000 000 (9,50 trilioane km) într-un an. Lumina are nevoie de 4 ani pentru a ajunge la steaua cea mai apropiată (upă Soare).

27/12/2018

Telescopul

Telescoapele sunt extrem de importante în astronomie. Ele pot fi pentru a studia mai bine spațiul și a face noi descoperiri. Primul telescop a fost inventat în Olanda cu aproximativ 400 de ani în urmă. Primul telescop era mic și mărea obiectele doar de 3 sau 4 ori. Mai târziu au fost construite telescoape mai mari. Fizicianul italian Galileo Galilei a fost primul care a folosit telescopul pentru a studia cerur. Uneori telescoapele sunt conectate între ele pentru ca cercetătorii să vadă și mai departe în univers. Primele telescoape s-au numit „ocheane” pentru că încă nu există cuvântul telescop. „Ocheanele „erau deseori făcute din hârtie înfășurată în piele.

Observarea stelelor

Dacă te uiți noaptea pe cer dint-un loc întunecat, vei vedea mii de stele. Dacă vrei să pătrunzi mai adânc în univers, ai nevoie de telescop. Cu cât e mai mare telescopul, cu atât mai departe vei vedea.

Deșertul Atacama

Deșertul Atacama din Chile este cel mai loc din lume pentru a privi stelele. Este aproape nelocuit, deci noaptea este foarte întuneric. Telescoapele mari sunt deseori amplasate pe un munte înalt, unde sunt mai puțini nori, iar aerul este mai rerefiat. Dacă te uiți la lună printr-un telescop, îi poți vedea craterele. Telescopul mai e numit și „lunetă”, de obicei, astronomul doarme ziua și lucrează noaptea.

Telescopul spațial Hubble

Când te uiți în spațiu printr-un telescop de pe Pământ, trebuie să străbați cu vederea atmosfera. Gazele din atmosferă nu te lasă să vezi prea departe. Deasupra atmosferei, în spațiu, nu mai există această problemă. Dacă te uiți prin telescop din spațiu, poți vedea mai departe decât de pe Pământ.

Descoperiri

Datorită telescopului spațial s-au făcut multe descoperiri importante. De exemplu, Hubble a dezvăluit că există apă pe multe planete îndepărtate din afară sistemului nostru solar. În prezent se lucrează la un succesor al lui Hubble, care va fi mai mare și capabil să vadă și mai departe în univers.

18/12/2018

Stațiile spațiale

Stațiile spațiale au fost construite în spațiu. Astonauții pot trăi și lucra aici luni întregi. stația Spațială Internațională, sau SSI, este cel mai mare centru de cercetare din spațiu. De fapt, e atât de mare, încât nu a fost trimis integral în spațiu, ci pe bucăți. După aceea, astronauții au asamblat părțile.

Căderea

Stația spațială cântărește, în total, cât 400 de mașini. Cu toate acestea, ea nu cade pe Pământ. Deși SSI e atrasă de forța gravitațională a Pământului, ea se deplasează cu o viteză atât de mare, încât îi rezistă. SSI poate fi adesea văzută ca o „stea” strălucitoare pe cer. SSI face înconjorul Pământului în 90 de minute. Stația Spațială Internațională orbitează Pământul de 16 ori în fiecare zi. „MIR” a fost prima stație spațială locuită.

Costumul spațial

Uneori astronauții trebuie să părăsească stația spațială pentru a face experemente în spațiu sau pentru a lucra pe stație. Aceasta se numește ieșire în spațiu. Ei poartă un costum special cu nouă straturi. Costumul îi protejează de frig, de căldură și de radiațiile solare. Cosmonauții poartă și un rucsac. El conține apă, o baterie și oxigen. Mai conține și un microfon, ca să poată discuta cu colegii lor în timpul ieșirii în spațiu.

Obositor

Este foarte greu să te deplasezi când porți un costum spațial, așa că ieșirile în spațiu sunt foarte obositoare. Echipamentul spațial este de culoare albă deoarece albul reflectă lumina solară și se distinge în spațiul întunecat. Mici tuburi de apă sunt conectate la costumul spațial pentru astronautul să se răcorească în timp ce lucrează.

10/12/2018

Astranauții

Astronauții, sau cosmonauții, muncesc foarte mult. Ei fac experiențe și cercetări și studiază Pământul din spațiu, de exemplu. Cei mai mulți astronauți petrec cam o jumătate de an în spațiu. Dar pot fi și deplasări mai scurte sau mai lungi. În spațiu nu există gravitație. Aceasta înseamnă că totul plutește – scule, cărți, chear și astonauții.

Mușchii

Deoarece în spațiu totul plutește, astronauții nu-și folosesc mușchii prea mult. Ei trebuie să facă multe exerciții pentru a-și menține condiția fizică și nivelul de forță. Astronauții trebuie să-și lege sacii de dormit ca să nu plutească. „Astron” este vechiul cuvânt din limba greacă pentru „stea”, iar „nautes” înseamnă navigator. Pe Lună, astronauții pot face salturi înalte de șase metri.

Cum poți deveni astronaut

Oricine dorește să devină astronaut trebuie să aibă cunoștințe aprofundate de medicină, inergie sau științe. Trebuie să ai și condiție fizică foarte bună și să fii sănătos. Astonauții parcurg un program de pregătire riguros înainte de-a li se permite să meargă prima dată în spațiu. Ei învață tot ce trebuie să știe despre spațiu și tehnologia pe care o vor utiliza.

Selecția

Selecția pentru pregătire este strictă. Din peste 8000 de oameni care au aplicat în 2008 să devină astronauți la Agenția Spațială Europiană, doar șase au fost selectați. Astronauții trebuie să învețe engleza și rusă ca să comunice cu colegii lor. Programe de pregătire pentru astronauți sunt organizate în America, Rusia, Japonia și Europa.

Cum se mănâncă în spațiu

Ca și pe Pământ, astonauții trebuie să mănânce și să bea în spațiu. În călătoriile mai scurte, își iau tot ce le trebuie. Acest lucru nu este posibil în călătoriile de mai mare durată, așa că o navă fără echipaj uman aprovizionează o dată la câteva luni. Primele mese în spațiu constau din piureuri la tub. Astăzi hrana este prezentată în cutii metalice sau caserole din folie și e asemănătoare cu ce mâncăm pe Pământ. Cosmonauții consumă alimente sănătoase pentru a evita îmbolnăvirea.

Hrana care plutește

Fără gravitație, mâncarea ar pluti, nu ar sta pe farfurie, și nici băutura în pahar. De aceea astronauții au mâncarea în ambalaje speciale și beau cu paiul din sticlă. În spațiu, astronauții au sare și piper, dar numai în formă lichidă. Urina unui astronaut poate fi purificată și transformată în apă potabilă.

03/12/2018

Sateliții artificiali

Primul satelit de om s-a numit „Sputnik”. Era extrem de simplu și consta dintr-o mică sferă de aluminiu cu patru antene lungi. Sateliții moderni sunt mult mai complecși. Mulți sateliți duc piese de schimb în spațiu. Oamenii îi pot comanda unui satelit de la distanță să schimbe o piesă.

Energia solară

Sateliții își asigură singuri energia în spațiu. Panouri solare mari captează lumina soarelui și o transformă în energie. Când satelitul intră într-o zonă întunecată, el este alimentat de baterie reîncărcabile. „Sputnik” cântărea 180 de kilograme. 10 sateliți „Sputnik” au fost, în total, lansați în spațiu. Sateliții poartă „o mantă” care le protejează echipamentele de căldură și frig.

Călătoria spațială

Călătoriile spațiale au început în 1957 cu „Sputnik”. În anii următori au fost trimise multe nave spațiale fără echipaj uman către toate planetele din sistemul solar. Și Soarele a fost studiat intens.

Primul om în spațiu

Primul om a intrat în spațiu în 1961. Rusul Iuri Gagarin a plecat de pe Pământ într-o navă spațială și a petrecut, în total, o oră și jumătate în spațiu. Apoi a revenit în siguranță pe Pământ. De la acel prim eveniment, peste 5000 de oameni au ajuns în spațiu. Primii cosmonauți au aterizat pe Lună în 1969. Americanul Neil Armstrong a fost primul care a ieșit din navă și a plăsat un steag pe Lună. În ultimii 15 ani, spațiul a fost permanent „locuit” de astranauți pe Stația Spațială Internațională. Dintre cei douăzeci de oameni care au mers spre Lună, doar 12 chiar au mers pe ea, deoarece pe Lună nu bate vântul și nici nu plouă, urmele pașilor lui Armstrong sunt încă vizibile. Până acum nimeni nu a călcat pe Marte.

Animale în spațiu

O fi fost Iurii Gagarin prima persoană în spațiu, dar nu el a fost primul astronaut. Anterior fuseseră trimise în spațiu animale, pentru ca cercetătorii să poată stabili dacă era destul de sigur pentru oameni. Musculițele de fructe au fost primele trimise în spațiu. Zborul lor a avut loc în 1946. Primul mamifer care a întrat în spațiu cosmic într-o rachetă a fost câinele Laika. Animalul a călătorit pe „Sputnik 2” în 1957. Din păcate, câinele nu a supraviețuit călătoriei sale în spațiu. În 1960 câinele Belka și Strelka au orbitat Pământul înainte de-a reveni în siguranță acasă. Animalele nu mai sunt trimise singure în spațiu, ci sunt acum însoțite de oameni care le îngrijesc.

22/11/2018

Rachetele

Racheta este singurul mod în care putem părăsi atmosfera Pământului pentru a explora sistemul solar. Rachetele au dus oameni pe Lună și roboți pe Marte. Dar au trimis și sonde în sistemul solar. Sondele sunt vehicule spațiale fără echipaj uman. Ele nu necesită piloți și astfel fac posibilă filmarea Soarelui și a Planetelor.

Cum Funcționează

Motoarele puternice poartă vehiculul în spațiu la viteze extraordinar de mari. Un vehicul se poate compara cu un balon. Îndată ce dai drumul la aer, acesta țâșnește într-o direcție și vehuculul în cealaltă. Gazele de evacuare propulsează racheta în aer în același fel. Atunci când este lansată, o rchetă mare folosește 12000 de kilograme de combustibil pe secundă. Pentru a rămâne în spațiu, o rachetă trebuie să zboare de 25 de ori mai repede decât un avion de pasgeri

Lansarea rachetelor

Deseori rachetele sunt lansate din apropierea Ecuatorului. Această are legătură cu mișcarea de rotație a Pământului. Pământul se rotește, adică tu mergi permanent înainte, chiar și atunci când nu te deplasezi propriu-zis. La Polul Nord faci o rotație completă în 24 de ore. Tot atât îți trebuie și la Ecuator. Dar, pentru că distanța e mai mare, trebuie să te rotești mai repede pentru a ajunge în punctul de pornire.

Economisirea de combustibil

La pornire, o rachetă folosește cantități uriașe de combustibil. Deoarece Pământul se rotește repede la Ecuator, Lansarea în apropierea acestului loc ajută racheta să accelereze mai repede, adică să consume mai puțin combustibil. Putem compara rotația Pământului cu un carusel, în care centrul este polul, iar exteriorul este Ecuatorul. După ce ajunge în spațiu, racheta are nevoie de combustibil doar pentru pilotare, accelerare și frânare. Aceasta deoarece în spațiu nu este aer, care să încetinească racheta.

Sateliții

Dacă am zbura în jurul Pământului într-o rachetă, am întâlni mai multe obiecte care orbitează planeta noastră. Acestea se numesc „sateliți”. Luna este un satelit natural care orbitează Pământul. Există și sateliți făcuți de om. Aceștia sunt folosiți în diverse scopuri.

Sarcini

Unii staliți fac experiențe în spațiu. Alții studiază Pământul și fac fotografii. Alții, precum telescopul spațial Hubble se folosește pentru a explora spațiul îndepărtat. Ei fotografiază și cercetează galaxiile. În prezent există în jur 500 de sateliți activi în spațiu. Toți sateliții sunt realizați manual.

15/11/2018

Viața extraterestră

Mulți cercetători se așteaptă să existe viața dincolo de planeta Pământ. Universul este uriaș. Imediat după Big Bang nu există nicaeri niciuni fel de viață. Ea a apărut mai târziu pe planeta Pământ. Totuși, până acum nimeni nu a putut să demonstreze că există viață și în altă parte. Nu s-au primit niciodată niciun fel de semne sau semnale. Până acum, forme de viață extraterestră nu au fost găsite nici în sistemul nostru solar.

Obiecte neidentificate

OZN este adrevierea pentru „obiect zburător neidenficat”. După cum sugerează și numele său, acesta este un obiect care zboară. Nimeni nu știe exact ce sunt și de unde vin.

Forme diferite

Oamenii numesc deseori OZN-urile și „farfurii zburătoare”, deși unii susțin că au văzut OZN-uri de formă sferică sau ca un trabuc. OZN-urile au fost văzute de mii de oameni. De obicei aceste apariții se dovedesc a fi „obiecte obișnuite”, ca păsări, baloane, nori, fulgere sau meteori. Un OZN nu mai este OZN îndată ce obiectul respectiv a fost identificat. Deși există explicații logice pentru cele mai multe OZN-uri, unele apariții nu au fost niciodată explicate.

Tehnologia în spațiu

Secole întregi oamenii au visat să plece de pe Pământ și să descopere lumi noi. Prima persoană s-a aventurat în spațiu, într-o rachetă, cu 56 de ani în urmă. De atunci mulți alți astronauți au mers în spațiu și au făcut multe descoperiri. În zilele noastre unii oameni chiar trăiesc și lucrează acolo. Pogresul tehnologic continuă. În prezent doar astronauții merg în spațiu. Dar în viitor și alții vor putea să viziteze universul, de plăcere.

Primele rachete

Pentru a ajunge în spațiu trebue învinsă forța gravitațională a Pământului. Pentru această au fost inventate rachetele. Rachetele există de foarte mult timp. Ele au fost inventate în China cu aproximativ 1000 de ani în urmă. Prima rachetă semăna cu un artificiu acționat cu praf de pușcă. După mulți ani, aceste rachete au devenit populare în Europa și în Orientul Mijlociu. Erau folosite ca arme și, mai târziu, în focurile de artificii.

Combustibil lichid

După mulți ani, praful de pușcă a fost înlocuit cu combustibil lichid, iar rachetele au devenit mai mari și mai puternice. Prima oară chinezii au folosit „rachetele de artificii” pentru a-și goni inamicii. Prima rachetă cu combustibil lichid a zburat în 1926. Acest zbor a durat 2,5 secunde, iar racheta a ajuns la o înalțime de 12,4 metri.

06/11/2018

Cele douăsprezece zodii

Cele douăsprezece zodii sunt: Vărsătorul (21 ian. – 18 febr.), Peștii (19 febr. – 20 mart.), Berbecul (21 mart. – 19 apr.), Taurul (20 apr. – 20 mai), Gemenii (21 mai – 20 iun.), Racul (21 iun. – 22 iul.), Leul (23 iul. – 20 iun.), Racul (21 iun. – 22 iul.), Leul (23 iul. – 22 aug.), Fecioara (23 aug. – 22 sept.), Balanța (23 sept. – 22 oct.), Scorpionul (23 oct. – 21 nov.), Săgetătorul (22 nov. – 21 dec.) și Capriconul (22 dec. – 20 ian.). În zodiacul chinezesc sunt alte zodii decât în cel accidental. Zodiile chinizește se schimbă o dată pe an, de Anul Nou chinezesc. Zodiile accidentale se schimbă în fiecare lună.

Exoplanetele

Pământul și cele alte șapte planete din sistemul nostru solar se rotesc în jurul Soarelui. Și alte stele (sau alte sisteme solare) au planete. Noaptea putem vedea clar stelele. Dar, pentru că ele strălucesc atât de tare, planetele mai mici care se rotesc în jurul lor nu sunt vizibile de pe Pământ.

Planetele îndepărtate

O planetă îndepărtată, dintr-un alt sistem solar, se numește „exoplanetă”. Până acum au fost descoperite 2000 de stele cu una sau mai multe exoplanete. Unele sunt mari, altele mici. Unele exoplanete se află departe de steaua lor, dar altele sunt atât de apropiate, încât o pot orbită într-o zi. Cercetătorii încearcă să determine dacă vreuna din aceste planete este similară cu Pământul.

Viața pe alte planete

Astronomii cercetează dacă există sau nu alte planete pe care oamenii ar putea trăi în viitor. Ca să fie posibilă viața trebuie să existe apă de băut. Planeta nu trebue să fie nici prea caldă, nici prea rece, iar solul – bun de cultivat. Este nevoie să existe oxigen ca să putem respira, iar forța gravitațională trebuie să fie apropiată de cea a Pământului.

Un al doilea pământ

În sistemul nostru solar nu este altă planetă ca Pământul. Mai departe, e mai mare posibilitatea ca un alt Pământ să existe. Dar, din cauza distanței mari, n-ar fi ușor de ajuns acolo. Nu este posibil să se construiască o navă spațială care să ducă oamenii departe în spațiu. Prin urmare, călătoria spațială în sistemului nostru solar nu e posibilă deocamdată.

01/11/2018

Găurile negre

Găurile negre sunt de mărimi variate și pot fi extrem de grele. Unele sunt doar de câteva ori mai grele decât Soarele; altele sunt doar de milioane de ori mai grele. Găurile negre nu sunt spații goale, ci mai degrabă, cantități uriașe de materie comprimată într-un spațiu foarte mic. Acesta le face atât de grele.

Invizibile

Nu putem vedea găurile negre. Ele sunt întotdeauna invizibile, cu excepsia momentelor când înghit ceva. Raze luminoase fierbinți sunt emise chiar în momentul în care un obiect este ireversibil absorbit de o gaură neagră. Cele mai multe galaxii conțin găuri negre. Cercetătorii pot stabili dacă o gaură neagră există sau nu după mișcarea stelelor și a norilor de substanțe gazoase.

Constelațiile

Pe vremuri, nu aveam curent electric și deci, era foarte întuneric noaptea. Și oamenii priveau adesea cerul. Pentru a organiza puțin cerul haotic de deasupra lor, ei au dat diferite nume grupurilor de stele. Ei au format simboluri folosind linii imaginare pentru a lega stelele. De fiecare dată când priveau în sus, recunoșteau imediat aceste simboluri.

Numele

Stelele cele mai strălucitoare erau conectate pentru a forma simbolurile la care se gândiseră oamenii. Ei au dat acestor simboluri nume de animale, zei, obiecte. Poți vedea mai clar stelele dacă te afli într-un loc întunecat. Din cauza iluminatului urban, sunt vizibile mai puține stele decât pe vremuri. Grecii antici au inventat legende pentru fiecare constelație.

Semnele zodiacale

Fiecare își are propria zodie. Semnul tău zodiacal depinde de data la care te-ai născut. După astrologi, semnul zodiacal îți determină, în parte, personalitatea. Cele mai cunoscute semne zodiacale sunt cele 12 din zodiac. Soarele trece în fiecare an prin toate semnele zodiacului, mutându-se în fiecare an prin toate semnele zodiacului, mutându-se în fiecare lună în altul.

22/10/2018

Calea-Lactee

De pe Pământ, Calea-Lactee pare o bandă lungă și albicioasă. Aceasta se datorează strălucirii combinate a tuturor stelelor, multe din care sunt prea departe pentru a fi văzute cu ochiu liber. grecii antici credeau că cineva a vărsat lapte prin univers, formând astfel Calea-Lactee. După ei, Hera, soția lui Zeus, a făcut acest lucru. A risipit laptele în timp ce-și alăpta fiul. Grecii antici numeau galaxia Cerul Lăptos. Acest nume s-a schimbat, în latină, în Calea-Lactee. Calea-Lactee seamănă cu o spirală sau o vâltoare văzută de sus.

Alte galaxii

Calea-Lactee nu este singură galaxie din spațiu. Sunt miliarde! Toate galaxiile au forme și mărimi diferite. Galaxia Andromeda este cea mai apropiată de Calea-Lactee, și mult mai mare. Galaxia Triunghiului și Norii lui Magellan sunt numele altor galaxii.

O mulțime de stele

Fiecare galaxie conține un număr uriaș de stele. Câte sunt exact, nu știe nimeni. Dar toată lumea e de acord că sunt în număr incredibil de mare. Unele galaxii devin mai mari înghițind galaxii mai mici. Am descoperit că există mai multe galaxii abia acum vreo sută de ani. calea-Lactee nu doar arată ca un vârtej; ea chear se rotește.

Găurile negre

Unul din cele mai misterioase obiecte din spațiu este gaura neagră. Aceasta înghite tot ce-i iese în cale, exact ca un aspirator. Gaura neagră este un tip special de corp ceresc din care nimic nu mai poate scăpa.

Supernova

O gaură neagră se formează atunci când o stea excepțional de mare și de grea explodează, eveniment denumit „supenova”. Gaura neagră este ceea ce rămâne după ce steaua a explodat

Supergravitația

Aceste resturi au o imensă forță de gravitație. Într-adevăr, puterea de atracție este atât de mare, încât tot ce se apropie de ele este imediat înghițit și dispare pentru totdeauna. Chiar și lumina, cel mai rapid lucru existent, este absorbită și nu poate  scăpa. Obiectele care cad într-o gaură neagră dispar pentru totdeauna. Stelele întregi au fost înghițite de găurile negre. Nimeni nu știe cu exactitate ce se întâmplă într-o gaură neagră.

16/10/2018

Staua cea mai strălucitoare

Multe stele strălucesc noaptea pe cer. Totuși, una strălucește mai tare decât toate celelalte. Steau cea mai strălucitoare de pe cer este Sirius. Lumina sa parcurge distanța până la pământ în 8,6 ani.

Soarele

Desigur, Soarele este cea mai strălucitoare pentru noi. Este steaua cea mai apropiată de Pământ. De fapt, este atât de strălucitor încât celelalte stele nu sunt vizibile în timpul zilei. Stelele pe care le vedem noaptea sunt mult mai puțin strălucitoare și le vedem doar ca puncte luminoase. Sirius se vede în special în lunile de iarnă. Sirius radează de 25 de ori mai multă lumină decât Soarele. În unele nopti, anumite planete strălucesc mai tare decât Sirius.

Stelele care licăresc

Când te uiți noaptea la stele, poți să observi că multe dintre ele parcă licăresc. Aceasta nu se datorează, de fapt, stelelor, ci aerului de deasupra Pământului. Vântul și temperatura fac aerul să se miște. Steau își trimite lumina spre Pământ în linie dreaptă, dar aceste fascicule luminoase sunt deviate de aerul în mișcare.

Un fascicul de lumină

Vedem stelele ca mici puncte de lumină pentru că ele se află foarte departe. Fascicului de lumină care ajunge până la noi este extrem de subțire. Când fascicului de lumină este deviat, ajunge la ochii noștri și steaua pare să licărească. Planetele nu licăresc deoarece sunt mai aproape, se văd mai mari și o parte din fascicului lor luminos este, deci, vizibilă în permanență. Stelele se deplasează prin spațiu cu viteze mari. Stelele nu se deplasează toate în aceeași direcție.

Galaxia noastră

Stelele pe care le vezi noaptea aparțin aceleiași galaxii. Galaxia este un grup mare de stele. Această galaxie se numește Calea-Lactee. Steaua „noastră”, Soarele, ține și ea de  Calea-Lactee. Dar Calea-Lactee este uriașă. De pe Pământ putem vedea doar un număr foarte mic din multele miliarde de stele pe care le conține.

Un vârtej mare

Calea-Lactee cuprinde un număr uriaș de stele. Totuși, în cea mai mare parte este goală și este mult spațiu între stele. Steaua cea mai apropiată de Soare este numită Proxima Centauri. O rază de lumină are nevoie de 10 0000 de ani pentru a călători dintr-o parte a galaxiei în cealaltă. E greu să vedem partea centrală a Căii-Lactee deoarece în fața sa sunt nori de gaze și de praf. Calea-Lactee cuprinde miliarde de stele și planete.

08/10/2018

Stelele

Dacă privești cerul într-o noapte senină, fără nori, poți vedea mii de stele. Toate aceste sunt, de fapt, sori. Propriul nostru Soare este o stea obișnuită.

Gazele

Este incredibil de cald și pe aceste stele, exact ca pe Soarele nostru. De aceea nu sunt substanțe solide sau lichide. Stelele sunt mingi mari de gaze în spațiu.

Punctele

Stalele sunt atât de departe de Pământ, încât apar ca simple puncte în spațiu, chiar văzute cu cel mai puternic telescop. Soarele este singură stea care poate fi văzută ceva mai clar. Deși multe stele sunt mai mari decât Soarele nostru, sunt și altele mai mici. Soarele pare mai mare doar pentru că e mult mai aproape de Pământ decât celelalte stele. Cea mai apropiată stea (Soarele nostru) este la 150 de milioane de kilometri față de Pământ.

Formarea unei stele

Cândva, stelele pe care le vezi pe cer nu existau. Poți să compari stelele cu oamenii. Ele se nasc, trăiesc o vreme și apoi mor. Aceasta nu se întâmplă în decurs de doar câțiva ani. Uneori sunt miliarde de ani de la nașterea până la stingerea unei stele.

Nori de Gaze

În locurile în care apar stelele, locul de naștere al stelelor, sunt nori de gaze. Aceste gaze se atrag unele pe altele și apoi se contrag înt-un nor mai mic.

Căldură

Gazele sunt comprimate atât de tare, încât atât presiunea, cât și temperatura lor cresc. Când temperatura atinge zece milioane de grade C, se formează o nouă stea. Un nor de gaz e aproape să devină o stea se numește „protostea”. Multe stele noi se nasc într-un loc numit „nebuloasa Orion”. Stelele se nasc adesea în grupuri mici.

05/10/2018

Moarte unei stele

Puține lucruri se schimbă pe cer în cursul vieții unui om. De acea ni se pare uneori că stelele trăiesc pentru totdeauna. Dar lucrurile nu stau așa. Formarea stelelor generează multă căldură. Gazele pe care le conține o stea formează combustibilul care o face să strălucească și o împiedică să se răcească.

Stingerea

După milioane sau chiar miliarde de ani, combustibilul se termină în cele din urmă. Steaua nu mai strălucește. Pe măsură ce scade temperatura, se reduce și presiunea gazelor, iar steaua se stinge. Deseori din gaze și particulele care înconjoară o stea tânără se nasc planete. Unele stele radează de 10000 de ori mai multă căldură decât Soarele.

Stelele pitice și supergigantele

Stelele sunt mingi de gaze emit multă lumină și căldură. Stelele roșii sunt cele mai reci, iar cele cu luciu albăstriu sunt cele mai calde. Stelele galbene, ca Soarele, sunt undeva la mijloc. 

Gigantele

Stelele variază în mărime. Steaua Antares este de 800 de ori mai mare decât Soarele. Numin o stea de felul acesta supergigantă. Antares este de culoare roșie.

Piticele

Stelele pitice sunt mai mici. Ele emit puțină lumină. Piticele albe sunt extrem de fierbinți. Ele se apropie de sfârșitul vieții. Piticele roșii sunt mai reci. Ele au mare grijă de sursa lor de energie și, ca atare, au durată de existență foarte mare. Unele supraviețuiesc și mai mult de 10000 miliarde de ani. Stelel fierbinți au la exterior în jur de 40000 C, iar cele reci, în jur de 2500 C. Piticele albe sunt de mărimea Pământului, dar cântaresc cât Soarele.

24/09/2018

Roci cosmice

Meteoroizii sunt corpuri stâncoase mai mici decât asterozii și cometele. Pot fi mici cât un fir de nisip sau lați de câțiva metri. Meteoroizii sunt deseori bucăți desprinse din comete sau asteroizi.

Meteorii

Poate c-ai văzut deja un meteor. El se mai numește și „stea căzătoare”! Meteorul este un meteoroid care intră în atmosfera Pământului. Stratul atmosferic gros îl face să ardă, lăsând pe cer, în urma sa, o frumoasă coadă. Să nu uiți să-ți pui o dorință când îl vezi!

Meteoriții

Meteoroid, meteor, meteorit… numele par foarte similare deoarece și obiectele sunt foarte asemănătoare. Un meteorit este un meteoroid care nu arde complet în atmosferă și ajunge pe planetă. Un meteor foarte strălucitor și exploziv se numește „bolid” sau „bulgare de foc” Dacă într-o noapte senină privești cerul, poți vedea o stea căzătoare la fiecare 15 minute.

Centura Kuiper

Obiecte din centura Kuiper nu sunt asteroizi, ci obiecte înghețate cum sunt cometele. Ca centură de asteroizi, ele orbitează în jurul Soarelui, dar lent. Cometele de aici, ca și asteroizii, sunt alcătuite din resturile de la formarea planetelor. ele se compun, în mare măsură din apă, gheață substanțe gazoase înghețate, dar nu conțin roci sau metale grele. Centura Kuiper este numită după astronomul olandez Gerard Kuiper. El a lansat ideea că din această regiune îndepărtată veneau cometele.

Dincolo de sistemul nostru solar

Pământul, Soarele, Lună, planetele… toate fac parte din sistemul nostru solar. Totuși, sunt încă multe de descoperit în univers. Sistemul nostru e doar un punct minuscul. Dincolo de el este spațiul infinit, plin de stele, planete, luni, nori de gaze, nebuloase, axplozii, găuri negre și după toate probabilitățile, viața.

Big Bang

Spațiul, sau universul, nu a existat dintotdeauna. Cu mult timp în urmă, nu existau planete. Deci, nu exista un Pământ pe care să trăim. Nicio stea nu licărea pe cer. Și nu exista Soarele, nici Luna. Cu mult timp în urmă, nu exista absolut nimic! Deodată, de nicaeri, s-a produs o explozie uriașă. Această explozie a fost numită „Big Bang”. Big Bangul a dus la nașterea universului, cu gaze, stele, planete și galaxii. Big Bangul a dispersat o mare cantitate de energie. Abia la 150 de milioane de ani după Big Bang universul a fost suficient de rece pentru a permite formarea stelelor.

Universul

Big Bangul a creat universul. Acestea s-a făcut rapid din ce în ce mai mare. În milioanele de ani care au urmat, au apărut stele, luni, planete și gaze fără număr. Într-adevăr, sistemul solar în care trăim este doar un mic punct în enorma vastitate a spațiului.

Corpurile cerești

Toate obiectele care apar „în mod natural” în spațiu se numesc „corpuri cerești”. Stelele, lunile, planetele, cometele și meteorii sunt toate corpuri cerești. Cele mai multe corpuri cerești plutesc prin spațiu la distanțe destul de mari unele de altele. Iar între ele nu se află nimic. Universul se mărește în fiecare zi.

19/09/2018

Eclipsele

Eclipsa se produce atunci când Soarele, Pământul și Luna sunt toate aliniate. Sunt două tipuri de eclipse: lunare și solare.

Eclipsa lunară

Când Pământul este la mijloc, avem o eclipsă lunară. În acest caz lumina Soarelui este blocată de Pământ; Pământul aruncă o umbră pe Lună și aceasta pare să dispară

Eclipsa solară

Eclipsa solară apare atunci când Luna este în mijloc. Ne este blocată vederea spre Soare. Deși Soarele e mult mai mare decât Luna, aceasta este mult mai aproape și pare mai mare decât este.

Cometele

Cometele sunt mingi de rocă și gheață care vin din zonele îndepărtate ale sistemului solar. Pe măsură ce se apropie de Soare, ele se încălzesc și gheața trece în stare gazoasă, lăsând cozi magnifice în urma lor.

Misiunea „Rosetta”

Unii oameni de știință cred că germenii de viață de pe Pământ ar fi putut fi aduși de comete în urmă cu miliarde de ani. În 2004, ESA (Agenția Spațială Europiană) a trimis nava „Rosetta” pe urmele unei comete late de 4 kilometri care se apropiase de centrul sistemului solar. După 10 ani,”Philae”sonda să afle cum s-a format cometa. Din păcate, s-au întâmpinat dificultăți în stabilirea contactului cu „Philae”.

Asteroizii

Care este diferența dintre asteroizi și comete? În principal, materialele din care sunt alcătuite și locul în care s-au format. Cometele sunt alcătuite din gheață și rocă și s-au format departe de Soare. Asteroizii sunt alcătuiți din roci și metale și s-au format mai aproape de Soare. Ambele orbitează în jurul Soarelui nostru, dar asteroizii, care nu conțin gheață, nu lasă în urma lor o coadă de substanțe gazoase, cum fac cometele.

 

12/09/2018

Ce provoacă mareele?

Două treimi din suprafața Pământului sunt acoperite de apă. E nevoie de o forță uriașă pentru a deplasa un volum mare de apă. Ce forță e atât de mare? Gravitația! De data aceasta, forța gravitațională a Lunii este responsabilă, în cea mai mare parte.

Cum reușește?

Gândește-te la oceanele noastre ca la un balon mare cu apă, cu Pământul în centru. Gravitația Lunii trage de suprafața balonului, formând fluxul lângă locul de care trage și refluxul în părțile laterale.

Ce sunt fazele Lunare?

Fazele Lunii reprezintă doar modul în care descriem ce parte din Lună se poate vedea de pe Pământ. Fiecare fază este un stadiu diferit dint-un ciclu repetitiv.

De ce Luna își schimbă forma?

De fapt, nu și-o schimbă! Ce vedem este doar acea parte a Lunii care este luminată de Soare. Soarele poate lumina doar jumătatea din Lună, deoarece cealaltă jumătate nu este orientată spre el. Spațiul este întunecat, așa că nu putem vedea partea neluminată a Lunii, dar nu-ți face griji – e tot acolo! Deoarece rotația Lunii în jurul Pământului coincide cu rotația în jurul axei sale, vedem întotdeauna aceeași parte a ei.

Ce face ca o lună să fie Lună?

Lunile sunt cunoscute și ca „sateliți naturali”, fiindcă orbitează planete. De fapt, aceasta este principala diferență dintre o planetă și o lună: planetele  orbitează în jurul Soarelui, pe când lunile orbitează în jurul unor planete. Unele luni sunt chiar mai mari decât planetele. De exemplu, luna Ganymede a lui Jupiter este mai mare decât planeta Mercur.

Mai mult decât simple roci care gravitează

Fiecare satelit natural e diferit. Mulți nu seamănă deloc cu Luna noastră. De exemplu, Li, un alt satelit al lui Jupiter. Este incredibil de fierbinte și acoperit de vulcani activi. Pe de altă parte, Tethys, Luna lui Saturn, a fost cândva o aglomerare de apă în formă lichidă. Acum, apa a înghețat, iar Tethys a devenit o lume de gheață. Triton, cea mai mare lună a lui Neptun, are o atmosferă groasă. Mai subțire decât cea a Pământului, dar suficient de groasă ca acest satelit natural să aibă nori și schimbări ale vremii.

06/09/2018

Ce este lună?

Ei bine, nu este nici planetă (pitică), nici asteroid, nici cometă. Este, în esență, o rocă uriașă care orbitează Pământul. Și în mod cert, planeta noastră nu este singura orbitală de o lună. Unele planete au multe, multe luni.

De ce luna orbitează pământul?

Asemenea Soarelui, Pământul este atât de mare, încât are gravitație. Iar gravitația este o forță de atracție. Gravitația Pământului atrage Luna. Te-ai jucat vreodată cu o castană prinsă pe o ață? Ți-amintești cum se învârtea în jurul degetului mare? Castana e ca și Luna, iar ața care o trage poate fi asemănată cu forța gravitațională a Pământului!

De ce strălucește Luna?

Luna acționează ca o oglindă mare. Lumina ei este de fapt lumina Soarelui reflectată de suprafața sa. În timpul zilei Luna e mai greu de văzut de pe Pământ, deoarece Soarele luminează atmosfera noastră. Dar ea e tot acolo, crede-mă!

De ce am mers pe Lună?

Ca să explorăm. Să experimentăm. Să aflăm mai multe despre Lună și sistemul solar. Dar de ce nu ne-am mai dus acolo de peste 40 de ani? Dint-un singur motiv, e foarte scump. Și mai e și dificil și riscant pentru cosmonauți. Putem face multe experiențe de pe Stația Spațială Internațională permanență și adunăm informații de pe suprafața Lunii folosind sonde robotizate fără echipaj uman, numite „roveri”

26/08/2018

Sistemul nostru solar

Inima sistemului solar. Numim totalitatea planetelor și a sateliților lor naturali din apropierea noastră cosmică „sistemul solar”. De ce al numim așa? Un indiciu: cuvântul „solar” se referă la Soare. De ce este Soare atât de important? Poate ai auzit pe cineva spunând despre o persoană egoistă că „i se pare că totul se învârte în jurul său”. Dacă ne referim mla Soare, chiar așa e Soarele se află în centrul sistemului nostru solar și este atât de mare încât creează în jurul său o forță puternică, numită „gravitație”. Datorită gravitației Soarelui toate planetele apropiate și sateliții lor rămân, pur și simplu, apropiate.

Soarele

Soarele nu este important doar pentru forța sa gravitațională care împiedică plantele să se îndeparteze. Fără căldură și lumina pe care ni le dă, planeta noastră ar fi prea întunecată și prea rece ca ceva să poată trăi pe ea. N-ar exista plante de mâncat și, în mod cert, n-ar exista oameni care să le mănânce. Nici păsări, nici șopârle, nici mamifere, nici insecte… Ai prins imaginea, nu? Soarele nu este solid ca Pământul. De fapt, el nu este o planetă – este o stea ca toate celelalte pe care le vezi pe cer, doar că e mult mai aproape de noi. Soarele nostru, ca toate celelalte stele, este o masă uriașă de gaze extrem de fierbinți și plasmă. Plasma se formează când substanțele gazoase din Soare devin foarte, foarte fierbinți

Planetele

Sistemul nostru solar are opt planete: Mercur, Venus, Pământ, Martie, Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun. Aceasta este și ordinea planetelor, Mercur fiind cea mai apropiată de Soare și Neptun cea mai îndepărtată. Planetele au diferite culori, forme și mărimi. Unele sunt solide, ca Pământul, iar altele sunt mingi uriașe de gaze, cum ar fi Jupiter. Unele planete, ca Saturtn, au în jurul lor inele planetare. Unele planete au mai mulți sateliți naturali. Pământul are doar unul, pe când Jupiter are un număr impresionat de 67. Un mod ușor de a reține ordinea planetelor este să te gândești la propoziția „Mă Voi Plimba Mâine, Joi, Sub Umbra Nucilor”. Fiecare cuvânt începe cu litera unei planete. În afară de Pământ, toate planetele sunt numite după zeii și zeițele Greciei și Romei antice.

Mercur

Mercur este planeta cea mai apropiată de soare. Este numită după zeul roman Mercur, care avea aripi pe coif și pe încălțări. Datorită acestor aripi, putea să trasmită foarte repede mesajele între zei și zeițe. Numele dat corpului ceresc este foarte potrivit, deoarece și planeta Mercur se deplasează foarte repede – în jurul Soarelui. Mercur nu are atmosferă și nici sateliți naturali deoarece Mercur nu are atmosferă, fața sa îndreptată spre Soare poate atinge temperaturi de 400C sub zero.

Venus

Atmosfera groasă a acestei planete este ca o plapumă care menține planeta caldă. Ea face ca Venus să fie mult mai caldă decât Pământul. Este mai caldă chiar și decât Mercur, planeta cea mai apropiată de Soare. Venus are o mulțime de vulcani, poate mai mulți decât orice altă planetă din sistemul nostru solar. Totuși, oamenii de știință cred că vulcanii de pe Venus erup mult mai puțin violent decât cei de pe Pământ. Venus ar avea o temperatură similară cu cea a Pământului dacă atmosfera sa nu ar fi atât de groasă. Venus este cunoscută ca „planeta soră” a Pământului deoarece au mărimi apropiate.

Sursa: Oare de ce…? Șerpii năpârlesc / Amanda O Neill; trad. de Viorica Horga – București: Teora, 2003

20/08/2018

Ce reptilă are un guler înfricoșător?

Dacă sperii o șopârlă gulerată australiană,ea va încerca să-ți întoarcă sperietura. În jurul gâtului are o cută a pielii, pe care o poate desface ca pe o umbrelă și care o face să pară de două ori mai mare. Și când își mai deschide și gura larg, e chiar înfricoșătoare.

Care Cui îi place mâncarea cu țepi?țestoasă împrăștie un miros urât?

Broasca țestoasă puturoasă își merită numele! Când se simte aminințată, răspândește un miros scârbos care-i alungă repede pe dușmani. Și aceștia nu se mai întorc! Numele broaștei țestoase-clătită din Africa e bine găsit. Ea este destul de plată ca să se strecoare într-o crăpătură de stâncă. A găsit soluția ingenioasă de a se umfla cu aer, ca nici un dușman să n-o poată trage afară!

De ce unii șerpi se prefac morți?

Când apare vreun pericol, unii șerpi se prefac că sunt morți. Șarpele de casă european se întoarce pe spate și stă nemișcat, cu gura deschisă și limba scoasă. Dușmanului probabil că nu-i dă ghes să mănânce un șarpe mort, așa că îl lasă în pace. Șarpele cel deștept „revine apoi la viață” și se salvează. Șopârla cu coada bondoacă are o coadă scurtă, de aceeași formă cu capul. Cât timp nu deschide gura, dușmanii nu pot să-și dea seama dacă șopârla vine sau pleacă!

Ce broască țestoasă pescuește cu limba!

Limba broaștei țestoase-aligator are un vârf roz, care se mișcă mereu, ca un vierme.  Broasca țestoasă stă pe fundul lacului, cu gura deschisă. Pentru orice pește, viermele pare bun de mâncat. Dar dacă peștele se repede cu poftă la el, e înșfăcat la rândul lui de broasca țestoasă. Cele mai multe șopârle mici sunt carnivore. Ele mănâncă numai insecte sau animale mici. Dar anolisul verde vrea să fie sigur că își ia porția de vitamine și mănâncă și fructe.

Cui îi place mâncarea cu țepi?

La fel ca multe șopârle mari, iguana terestră din Insulele Galapagos este vegetariană. Nimic nu-i place mai mult la masă decât un cactus și poate să mestece ghimpii fără să simtă nici o înțepătură.

De ce au reptilele nevoie de ajutorul nostru?

Multe reptile sunt în pericol de a dispărea pentru totdeauna. În trecut, unele reptile au dispărut în cursul unui proces lent, natural, care se numește evoluție. Dar aceasta durează mii sau milioane de ani. Reptilele de azi dispar mult mai repede pentru că oamenii le vânează sau distrug locurile în care ele trăiesc. Multe reptile amenințate cu dispariția sunt protejate astăzi în grădini zoologice. Cu timpul, puiețului i se poate da drumul în sălbăticie.

13/08/2018

Care șarpe are o îmbrățișare moartală?

Șerpii boa constrictor și pitonii nu-și otrăvesc prada, ci o strâng până când o sufocă. Îmbrățișarea lor mortală poate ucide o capră, un porc sau un cerb în mai puțin de un minut. Un piton ar putea supraviețui cu o singură masă pe an-cu condiția să fie de mărimea unei zebre.

Care reptilă rămâne în ou?

Puii de șarpe nu se grăbesc să iasă din ou. După ce sparge coaja, puiul scoate capul afară și privește în jur. Poate hotărî să mai rămână înăuntru, la loc sigur, încă o zi sau două, înainte de a se târî afară în cercetare.

Care reptilă depune cele mai multe ouă?

Broasca țestoasă verde depune mai mult de 1000 de ouă într-un sezon, în niște gropi pe care le sapă pe plajă. Așa poate fi sigură că măcar câțiva dintre pui vor supraviețui. Pescăruși, crabi, șobolani, vulpi și pești – cu toții se înfruptă din micuțele broscuțe. Numai o broască țestoasă din 1000 ajunge la maturitate.

Care reptilă este cea mai grijulie mamă?

Cele mai multe reptile nu se îngrijesc de ouăle sau de puii lor. Însă mamele-crocodil sunt altfel. Ele își păzesc cuiburile de păsările flămânde și de alte animale, își ajută puii să iasă din ou și îi duc până la apă ținându-i în gură.

Pielea reptilelor seamănă cu a noastră?

Pielea unei reptile este aspră și cornoasă, semănând mai degrabă cu unghiile decât cu pielea noastră. La șerpi și șopârle, pielea este în solzi mici care se suprapun. Dar crocodilii și broaștele țestoase au o piele și mai rezistentă, cu plăci dure în loc de solzi. Șerpii nu sunt lipicioși. Sunt uscați reci și plăcuți la atingere.

De ce își leapădă șerpii pielea?

La fel ca și hainele noastre vechi, pielea unui șarpe se uzează și trebuie înlocuită-uneori cu una mai mare. Așa că, de trei până la șapte ori pe an, vechea piele crapă și se desprinde și-fără întârziere-de dedesubt apare o piele nou-nouță. Când este în pericol, șopârla-tatu se transformă într-o minge blindată. Ea se răsucește pe spate, își protejează pântecele moale cu o platoșă de solzi și țepi.

De ce au unele șopârle coarne și țepi?

Coarnele și țepii sunt mijloacele foarte bune de apărare pentru un animal. Ca o armură solidă, ele îi dau șopârlei un aer fioros – și umplu de înțepături gura oricărui animal care încearcă să o atace.

03/08/2018

Cum înoată crocodilii fără să aibă aripioare?

Crocodilii nu au aripioare înotătoare, ca peștii, dar au o coadă foarte puternică. Mișcând-o dintr-o parte în alta, o folosesc la deplasarea în apă pe o vâslă. Crocodilii își strâng picioarele foarte aproape de corp pentru a căpăta o formă cât mai netedă, care le înlesnește înotul. În acest fel alunecă prin apă incredibil de repede.

Care șopârlă privește în amândouă părțile deodată?

Ochii cameleonului se rotesc ca niște turele de tanc și se pot chiar mișca în direcții diferite. Cameleonul își dublează astfel șansele de a descoperi ceva de mâncare; unui fluture îi este foarte greu să se strecoare pe lângă el nevăzut!

De ce flutură șerpii limba?

Scoțând și retrăgând mereu limba, șarpele adulmecă mirosurile din aer. Limba le poartă într-o zonă sensibilă de pe cerul gurii, care gustă aerul. Aceasta trimite mesaje creierului, spunându-i dacă în apropiere se află un partener, ceva bun de mâncat sau un dușman.

Cui îi folosește o gaură în cap?

Dacă ești șopârlă, o gaură în cap este foarte folositoare – pentru că probabil este o ureche! Cele mai multe șopârle au câte o ureche pe fiecare parte a capului. Aceasta este o simplă gaură deschisă spre timpanul dinăuntru. Urechile reptilelor nu ies în afara capului, ca ale noastre. Și urechile șerpilor sunt ascunse în interiorul capului.

De ce se deghizează unele reptile?

Reptilele folosesc camuflajul pentru a se ascunde. Unele se ascund pentru a reuși să prindă ceva mai bun pentru masă. Un vânător ascuns nu poate fi deosebit de mediul înconjurător și nu e observat decât atunci când se aruncă asupra prăzii. Alte reptile se ascund pentru a se proteja. Ele nu vor să devină prânzul altcuiva! Există și reptile care au unele semne distinctive ce le fac să pară mai periculoase decât sunt de fapt.

27/07/2018

Ce animal seamănă cu un submarin?

Aligatorul se cufundă atât de adânc în apă, încât e ascuns ca un submarin. Ochii, urechile și nările sunt toate pe partea de sus a capului, așa că poate să vadă, să audă și să miroase chiar și atunci când are cea mai mare parte a corpului sub apă. Celelalte animale nici măcar nu știu că e acolo – până când le înșfacă!

Ce-l face pe un crocodil să zâmbească?

Un crocodil nu zâmbește niciodată. Atunci când pare să zâmbească, de fapt gâfâie, pentru a elimina prin gură căldura corpului și a se putea răcori.

De ce crocodilii mănâncă împreună?

Atunci când un crocodil ucide o pradă, i se alătură la masă vreo 40 de prieteni. Deși s-ar putea să semene cu o luptă, animalele se ajută unul pe altul rupând porții destul de mici cât să poată fi înghițite.

Cum se grăbesc șopârlele?

Unele șopârle se pot mișca mult mai repede dacă aleargă numai pe două picioare în loc de patru. Când ceva îl deranjează pe un dragon de apă cu creastă și îl sperie, acestuia îi place să o ia din loc în viteză. Așa că se ridică, se sprijină pe labele puternice din spate și fuge cât îl țin picioarele.

Cum se mișcă șerpii fără să aibă picioare?

Șerpii se descurcă foarte bine și fără picioare. Pot să înainteze, de exemplu, aruncându-și corpul în zigzag. Sprijinindu-se de pietre, își pot împinge corpul înainte. Mulți șerpi sunt buni înotători, alții se cațără în copaci, unii sapă pe sub pământ, iar alții chiar planează în aer.

19/07/2018

De ce își ling șopârlele gecko ochii?

Șopârlele au în general pleoape cu care își curăță ochii, dar gecko nu are. La fel ca șerpii, ea are un solz deasupra fiecărui ochi. Pentru a-și păstra ochii umezi și foarte curați, gecko îi linge, folosindu-și limba lungă ca pe o batistă mereu la îndemână.

Mai există încă dragoni pe Pământ?

Deși nu are aripi și nu scuipă foc, dragonul din Komodo este o apariție cu adevărat impresionantă. Este cea mai mare șopârlă din lume – mai lungă decât doi boxeri. Când oamenii au văzut-o pentru prima dată, cam cu 100 de ani în urmă, au crezut că privesc un dragon! 

Ce reptilă este o fortăreață vie?

Să trăiești într-o carapace e, într-un fel, ca și cum ai trăi într-o fortăreață. La primul semn de pericol, o broască țestoasă se retrage între pereții groși ai carapacei, blocând ”ușile” cu picioarele și ghearele. E bine protejată de atacuri, și de asemenea de căldură și frig.

Broaștele țestoase au dinți?

Broaștele țestoase nu au dinți, dar mușcă destul de bine cu ciocurile lor cornoase. Broaștele țestoase-aligator, mai ales, sunt deosebit de feroce. O singură mușcătură te poate lăsa fără degete!

Care broască țestoasă respiră printr-un tub?

Broasca țestoasă spinoasă cu carapacea moale își petrece timpul în general în apa râurilor, unde își depune și ouăle. Nu are nevoie să iasă la suprafață ca să respire. Își scoate afară doar nasul lung ca un tub și ia o înghițitură de aer.

10/07/2018

Au șerpii o comportare frumoasă la masă?

Șerpii nu sunt politicoși la masă. Nu-și mestecă mâncarea, ci o înghit întreagă! Cu gura larg deschisă, își apucă hrana, apoi o înghit cu totul. Fălcile și corpul șerpilor sunt atât de elastice, încât pot să mănânce și lucruri care sunt mai groase decât ei.

De ce au șerpii dinți și colți?

Pe lângă dinții cu care își apucă prada, șerpii otrăvitori au și o pereche de colți. Își folosesc acești dinți lungi pentru a-i înfige în pradă și a injecta veninul, care țâșnește prin orificiile din vârf.

De ce au șerpii privirea fixă?

Șerpii privesc fix pentru că nu pot clipi. Și nu pot clipi pentru că nu au pleoape. Fiecare ochi este acoperit cu un solz transparent care îl protejează. De fiecare dată când își leapădă pielea, șerpii capătă solzi nou-nouți.

Limba cui este mai lungă decât coada?

Limba cu vârful lipicios a cameleonului e mai lungă nu numai decât coada lui, ci chiar decât întregul corp!

Șopârla și-o azvârle înainte cât ai clipi și o trage înapoi împreună cu prada.

De ce își pierd șopârlele coada?

Șopârlele pot să-și desprindă brusc coada atunci când sunt atacate. Coada lăsată în urmă se zvârcolește, derutând inamicul și dându-i șopârlei timp să scape. În câteva săptămâni îi crește altă coadă.

03/07/2018

Ce animale sunt reptile?

Șerpii, șopârlele, crocodilii și broaștele țestoase fac parte din aceeași grupă de animale – a reptilelor. Toate reptilele au un schelet osos și o piele solzoasă. Majoritatea își depun pe pământ ouăle, din care ies pui. Dar sunt și reptile care nasc pui vii.

Broaștele și tritonii sunt tot reptile?

Broaștele și tritonii nu sunt reptile. Nu au solzi, iar pielea lor este foarte subțire. Își depun ouăle în apă și puii ies din ouă sub formă de mormoloci. Puii reptilelor arată exact ca părinții lor, doar că sunt mai mici.

Care este cea mai mare reptilă?

Cea mai mare reptilă din lume este crocodilul de apă sărată din zona tropicală a Asiei și din Australia. Acest animal uriaș poate depăși lungimea de 7 metri – cât o poartă de fotbal.

Care reptile trăiesc cel mai mult?

Broaștele țestoase pot trăi foarte mult. Cea mai bătrână despre care știm a trăit 152 de ani! Dar s-ar putea să nu fie acesta recordul – în sălbăticie ar putea exista și broaște țestoase mai bătrâne.

Care este cel mai mare șarpe?

Șarpele cel mai mare este anaconda din America de Sud, care ajunge până la 10 metri lungime – adică este la fel de lung ca un autobuz. Pitonul-zebrat este un alt monstru, dar deși este cât anaconda de lung, nu este tot atât de greu.

Sursa: Oare de ce…? Grecii au construit tempe/ Fiona Macdonald ; trad.; Alina Teodoru-București : Teora, 2003

25/06/2018

Când se căsătorea o pereche?

Cele mai multe perechi se căsătoreau când voiau părinții! Un tată bogat dorea o partidă bună pentru fiul sau fiica sa, astfel încât averea și importanța familiei să crească. Grecoaicele deveneau mirese la doar 13 sau 14 ani. Soții lor erau, de obicei, mult mai în vârstă – aveau cel puțin 30 de ani. În ziua nunții, mireasa era adusă la casa soțului într-un car, într-o atmosferă de veselie, muzică și torțe aprinse care luminau drumul. După nuntă, carul miresei era rupt, ca semn că aceasta nu se mai putea întoarce niciodată la casa părintească.

Cu ce se ocupau fetele toată ziua?

Cele din familiile bogate învățau uneori acasă să citească, dar fetele nu mergeau la școală. Cele mai multe învățau de la mamele lor cum să toarcă firul de lână și să țeasă apoi din el stofe frumoase. Grecoaicele țeseau tot ce era necesar familiilor lor: carpete de perete, pături și covoare, precum și stofă pentru haine. O legendă grecească povestește despre o fată pe nume Arahne, care credea că toarce mai bine decât zeița Atena. Zeița s-a mâniat atât de tare încât a transformat-o pe fată în păianjen. De atunci, Arahne nu a mai putut toarce nimic în afară de plasă!

Cine mergea la gimnaziu în fiecare zi?

„Gimnaziu” vine de la „gymnasium”- cuvânt grecesc ce înseamnă ‘școală”. Băieții mergeau la școală de pe la șapte ani. Ei învățau lucrurile obișnuite – citire, scriere, matematică -, dar și cum să compună un discurs, să recite poezii și să cânte. Câțeva femei au învățat totuși să citească și să scrie. Printre poeții celbri ai Greciei sw află și o femeie pe nume Safo, care a trăit în urmă cu vreo 2500 de ani.

De ce hainele grecilor erau așa de confortabile?

Grecii purtau haine ușoare și largi. Acestea nu se încheiau cu nasturi sau fermoare, ci erau niște halate lungi sau simple tunici numite „hiton”. Un hiton era un pătrat de material țesut, înfășurat pe corp și prins cu ace pe umeri și cu o centură în talie. Grecilor le plăceau hainele viu colorate, împodobite cu broderii. Majoritatea hainelor erau din lână sau in, dar cei bogați purtau și mătase. Grecoaicelor le plăcea să poartă multe bijuterii. Cele bogate purtau brățări, coliere și cercei lungi ce clincăneau la fiecare mișcare-toate din aur și argint.

De ce încălțămintea grecilor era atât de elastică?

Cei mai mulți greci umblau prin casă desculți. Dar când ieșeau, purtau vara sandale răcoroase, iar iarna, ghete călduroase. Cele mai comode încălțări aveau tălpi groase de plută. De aceea erau foarte moi și elastice, numai bune pentru a merge pe terenul stâncos. Grecii purtau pălării cu boruri largi, împletite din paie, pentru a se apăra de soarele arzător al verii.

18/06/2018

Cine a povestit despre zei?

Un poet celebru, pe nume Homer, a istorisit multe povestiri captivante despre zei și eroi. Marele său poem Odissea povestește aventurile lui Odiseu, un soldat grec ce a călătorit pe mare spre casa sa din Itaca, după războiul Troiei. Poseidon, zeul mărilor, a încercat să-i scufunde corabia, dar în cele din urmă Odiseu a juns acasă cu bine, fiind apărat de Atena.

Cine vorbea cu copacii?

Grecii credeau că în adâncurile pădurilor trăesc niște zeițe ale naturii, numite „driade”. Preoți și priotese păzeau pădurile sacre și înălțiau rugi către driade. Apoi ascultau cu atenție orice foșnet al copacilor, care ar fi putut fi răspunsul zeiților naturii! După legendă, driadele aveau cununi de frunze și dansau în pădure. Dar purtau și topoare, pentru a ataca pe oricine ar fi încercat să le vatăme copacii.

Unde turnau grecii vin?

Mulți greci se rugau zeilor chiar la ei acasă, în fața unor altare speciale. Ei obișnuiau să ofere în dar zeilor mâncare sau vin. Uneori, cei ce se rugau turnau pe altar tot vinul din vas. Dar mai adesea beau ei înșiși cea mai mare parte, iar zeilor le dădeau doar un strop! Oamenii bogați duceau la templu animale, spre a fi sacrificate zeilor. Dar cei săraci nu-și permiteau să renunțe la animalele lor, de aceea duceau niște animale din aluat.

De ce au construit grecii temple?

Grecii construiau temple pentru ca zeei să locuiască în ele. Construcțiile erau cât mai grandioase cu putință, din cele mai bune materiale, iar lucrătorii erau dintre cei mai buni, astfel încât templele să fie pe placul zeilor. Statui elegante, coloane înalte și frize pictate împodobeau exteriorul. Încăperile erau pline cu obiecte prețioase. Partenonul din Atena a fost construit din marmură de un alb orbitor. Blocurile uriașe de piatră au fost aduse în care trase de doi și ridicate cu frânghii și scripeți.

Cine avea „mâini de aur”?

Meșteșugarii greci erau foarte iscusiți și au creat minunate opere de artă. Lucrătorii în piatră au sculptat figurine de marmură, prelucrătorii de metale au făcut statui și vaze de bronz, iar olarii și pictorii-minunate oale și amfore. Unii meșteșugari s-au îmbogățit și au căpătat faima, iar lucrările lor se vindeau atât în afară, cât și înăuntru țării. Olarii greci erau vestiți pentru frrumoasele lor blide, vaze și căni. Ei lucrau împreună cu pictorii, care decorau ceramica-în roșu sau negru-cu figuri de eroi, zei sau oameni obișnuiți.

12/06/2018

Care erau cei mai de temut soldați?

Soldații din Sparta formau armata cea mai temută din Grecia Antică. Erau curajoși, nemiloși și foarte bine instruiți. Nici unul dintre ei nu avea o slujbă de rând, nici chiar în timp de pace. Își petreceau întreagă viață făcând instrucție și luptând. Războinicii spartani erau binecunoscuți pentru pletele lor lungi. Înainte de o bătălie, se așezau ca niște lei datorită coamelor lungi! Pentru spartani, vitejia era cel mai important lucru din lume. Lașii erau pedepsiți răzându-li-se o jimătate din păr și o jumătate din barbă, ceea ce era groaznic de rușinos.

Cine plătea armele și armura?

Soldații greci erau obligați să-și cumpere singuri armele și armura. Un soldat bogat își cumpăra o lance și o sabie ascuțite, un scut rezistent și o armură de corp scumpă. Dar unul sărac trebuia să descurce cu ce putea găsi. Iar uneori aceasta însemna doar o piele de animal și o măciucă de lemn. În Sparta nu doar bărbații erau obligați se aibă condiție fizică bună. Și femeile se antrenau mult, pentru ca bebelușii lor să fie sănătoși și puternici.

De ce corăbiile aveau vârfuri lungi?

Corăbiile de război grecești aveau în față un vârf ascuțit. Aceasta era numit „berbec”, iar în luptă era ucigașilor. Vâslașii împlingeau corabia, cu cea mai mare viteză, către un vas inamic și încercau să facă o spărtătură laterală cu berbecul. Cu puțin noroc, corabia inamică se scufunda, iar echipajul ei se ineca. Majoritatea corăbiilor grecești aveau câte un ochi mare, pictat pe fiecare parte a probei. Marinarii sperau ca ochii aceștia pătrunzători să pună pe fugă spiritele rele și să-i apere până când ajung cu bine acasă.

De ce era mai ușor de călătorit pe mare?

În Grecia sunt multe insule, iar bărcile sunt adesea singurul mijloc de a ajunge de la o insulă la alta. Dar grecii antici foloseau bărcile și ca să meargă de-a lungul țărmului. Era mai ușor să navigezi pe lângă coastă decât să te lupți cu cărările abrupte și stâncoase, călare pe un măgăruș obosit! Fiecare corabie avea un cântăreț din flaut ce cânta melodii ritmate. Vâslașii trăgeau la rame toți deodată, în ritmul muzicii, cea ce înseamnă că nu se încurcau unul pe celălalt.

Care era zeița înțelepciunii?

Atena era zeița războiului, dar și a înțelepciunii, iar simbolul ei era bufnița înțeleaptă. Ea era marea protectoare a orașului Atena. De aceea, atenienii o iubeau și o veneau. Ei i-au construit zeiței un templu, Partenonul, dealul ce domină orașul. După cum spune legenda, zeii locuiau în vârful muntelui Olimp, cel mai înalt din Grecia. Dar nu se purtau întotdeauna așa cum te aștepți să se poarte niște zei, ci petreceau mult timp certându-se!

04/06/2018

Cine erau grecii antici?

Grecii antici au fost oamenii care au trăit în Grecia cu vreo 3500 de ani în urmă. Dar nu toți locuiau în Grecia. Unii locuiau mai spre nord sau spre est, în țările numite acum Bulgaria și Turcia. Alții locuiau în micile insule stăncoase din Marea Egee. Mulți greci au plecat pe mare spre Africa de Nord, Turcia, Italia și Franța. Acolo au găsit locuri liniștite și-au construit case și orașe noi și au curățat pământul ca să-l cultive.

De ce s-a extins Grecia atât de mult?

Grecia și locurile de baștină ale grecilor erau ținuturi mici, în mare parte prea stâncoase pentru agricultură. Prin 750 î.Hr., nu prea mai era loc pentru alte orașe sau terenuri cultivabile, iar hrana începuse să se împuțineze. De aceea, mulți oameni au părăsit Grecia în căutarea unor noi locuri în care să trăiască, iar lumea greacă a început să se extindă. Grecii erau oameni talentați. Aveau legi bune și armate puternice. Au construit temple și teatre minunate. Și au fost mari gânditori, artiști și atlrți.

Grecia era o singură țară?

Grecia Antică nu era o singură țară, ca Grecia de azi. Era alcătuită din mai multe state despărțite de munți înalți, văi adânci sau mare. Statele nu erau cu mult mai mari decât un oraș, dar fiecare avea armată și legi proprii și adesea între ele izbucneau conflicte. Cel mai mare oraș-stat era Atena. Fiecare stat era format dintr-un oraș și din ținuturile din împrejurimi. Multe orașe-state se aflau în apropierea mării și aveau și câte un port.

Unde votau cetățenii?

În Atena, toți bărbații care nu erau sclavi erau cetățeni. Ei puteau să-și aleagă conducătorii și să voteze pentru sau contra noilor legi. Cetățenii puteau, de asemenea, să vorbească în fața Adunării. Această era o imensă reuniune în aer liber, unde oamenii se ridicau și le spuneau guvernanților ce să facă. La fiecare Adunare trebuia să participe cel puțin 6000 de cetățeni. Ei se întâlneau pe povârnișurile unui deal din Atena și votau prin ridicarea mâinii.

Unde picurau ceasurile?

Cetățenii care luau cuvântul în Adunare nu erau lăsați să vorbească prea mult. Discursul fiecăruia se măsura cu un ceas cu apă. Când ultima picătură de apă cădea din vas, timpul se termina. Vorbitorul trebuia se se așeze și să tacă. 

Sursa: Oare de ce…? Castelele aveau șanțuri de apărare/Philip Steele ; trad. de Alina Teodoru – București : Teora, 2003

21/05/2018

De ce cărțile erau legate cu lanțuri?

Cărțile erau o raritate, deoarece fiecare era scrisă încet, de mână; până în anii 1400 nu existau mașini care să le tipărească repede. De aceea, cărțile erau legate cu lanțuri pentru a nu fi furate. Chinezii au fost primii care au imprimat cărțile, în loc să le copieze de mână, acum aproape 1300 de ani. Ei foloseau blocuri de lemn. În Europa, tiparul a luat ființă când un neamț pe nume Johann Gutenberg a construit o presă de tipărit, prin anii 1400. El a folosit blocuri din metal pentru litere.

De ce era greu să afli cât era ceasul?

Existau ceasuri care măsurau timpul cu ajutorul picăturilor de apă, dar ele înghețau iarna. Existau lumânări care măsurau timpul pe măsură ce ardeau lent, dar ele se stingeau mereu. Și mai existau cadrane solare care măsurau timpul cu ajutorul umbrei – dacă afară nu era înnorat!

De unde provine porțelanul chinezesc?

Din China, desigur! Ceramica se prelucra în toată lumea, dar cea mai fină a fost inventată în sudul Chinei. Aceasta a fost numită „porțelan”. 

Cine erau suflătorii din Veneția?

Veneția era celebră pentru sticlăria de acolo, produsă din nisip și alte materiale topite. Sticlei i se dă forma când este încă fierbinte și moale. Sticlarii o umflă ca pe un balon, suflând prinr-un tub lung de fier. 

De ce pictorii spărgeau ouă?

În Evul Mediu, tuburile cu vopsele nu se cumpărau de la magazin, deci pictorii erau nevoiți să le pregătească ei înșiși. În Europa, ei făceau un tip de vopsea numit „tempera” prin amestecarea culorilor cu gălbenușuri de ou și apă.

14/05/2018

De ce a fost interzis fotbalul?

În Evul Mediu, fotbalul nu se juca în echipe, pe un teren special; băieții fugeau după minge pe străzi, strigând, lovind și răsturnând oamenii. Prin 1314, lucrurile se înrăutățiseră atât de mult încât regele Eduard al II-lea al Anglieii a interzis fotbalul în Londra. Mingile de fotbal erau confecționate din bășică de porc. 

Ce era Festivalul Nebunilor?

Festivalul Nebunilor avea loc în multe părți ale Europei în perioada Crăciunului. Era un fel de vacanță în care oamenii obișnuiți se distrau prefăcându-se că sunt lorzi sau preoți și făcând tot felul de prostii și pozne.

Unde se află ținutul Vinland cel Bun?

Marinarii vikingi din Scandinavia au fost primii europeni care au traversat Oceanul Atlantic ajungând în America de Nord. Ei au debarcat pe coasta estică la începutul anilor 1000 și au numit-o Vinland sau Vineland, deoarece au găsit acolo o mulțime de struguri. Nimeni nu știe sigur unde se află ținutul Vinland, dar locul cel mai probabil este Newfoundland, din Canad de astăzi. Acum se crede că vikingii au găsit acolo afine sau coacăze, nu struguri.

Cine naviga pe mare în jonci?

Pe la 1400, joncile chinezilor erau cele mai mari ambarcații din lume. Cele mai mari jonci erau de cinci ori cât corăbiile construite în Europa. Un morocan pe nume Ibn Batuta a petrect 30 de ani călătorind. A ajuns spre est până în India, China și Sumatra, iar spre sud până la Timbuktu, în Africa. El a trăit în anii 1300.

Sinbad a fost cu adecărat un marinar?

Încântătoare aventuri ale lui Sinbad Marinarul sunt povești populare create de povestitorii persani din Evul Mediu. Deși Sinbad nu a existat în realitate, o mulțime de oameni obișnuiți au întreprins călătorii uimitoare pe uscat și pe oceane.

10/05/2018

Ce erau garderobele?

Toaletele castelelor erau numite „garderobe”. De obicei erau construite sus, pe ziduri. Toată murdăria se arunca în șanțul ce înconjura castelul sau într-o hazna urât mirositoare, pe care niște nefericiți de servitori o curățau din când în când. În Evul Mediu nu prea existau toalete. Cei mai mulți orășeni foloseau niște oale și vărsau, pur și simplu, pe stradă conținutul urât mirositor.

Oamenii făceau baie?

Oamenii din diverse ținuturi ale lumii aveau păreri diferite despre baie, dar, în acea vreme, europenii nu erau foarte dornici să se spele. Oamenii cu bani puteau să-și plătească intrarea la o baie publică. Numai cei foarte bogați aveau cadă de baie proprie. Căzile folosite erau din lemn, deci trebuia să aibă grijă la așchii! În sudul Europei a început să se folosească săpunul prin anii 700. Nordicilor le-a trebuit ceva mai mult timp până să înceapă să se spele după urechi.

Ce era Moartea Neagră?

Moartea Neagră era acea boală îngrozitoare numită „ciumă”. În doar 13 ani, boala a ucis mai mult de unul din trei oameni, în Asia și Europa. Familii și sate întregi au fost șterse de pe fața pământului. Moartea Neagră a apărut prin 1338 și s-a răspândit din Asia în Europa, prin intermediul șobolanilor. Șobolanii aveau niște purecei a căror pișcătură transmitea oamenilor ciuma.

Copiii erau obligați să meargă la școală?

În Evul Mediu nu erau multe școli, iar cei mai mulți copii nu mergeau deloc la școală. Uneori, școlile erau conduse de o biserică, o moschee sau un templu. Copiii învățau să scrie și să citească. Deși foarte puține fete mergeau la școală, au existat câteva scriitoare celebre. Christine de Pisan, din Franța, a trăit în anii 1400. Ea a fost una dintre primele persoane care au scris despre căile de îmbunătățire a vieții femeilor.

De ce incașii purtau stofi înnodate?

Populația Inca nu cunoștea scrierea. În locul acesteia, incașii foloseau niște stofi lungi și colorate, numite „quipu”. Pe ele făceau noduri pentru a-și aminti diverse lucruri. Doar câteva copii de nobili incași li se spunea secretul utilizării unui quipu. Astăzi, chiar și cei mai inteligenți savanți s-au încurcat în noduri încercând să spargă codul.

03/05/2018

De ce moscheile aveau minarete?

Minaretele sunt turnurile înalte și zvelte ale moscheilor – lăcașurile în care se roagă musulmanii. Și ele sunt îndreptate spre cer. În vârful minaretului se află un balcon din care un bărbat numit „muezin” îi cheamă pe oamenii la rugăciune.  În 803, a fost terminat lucrul la o statuie a lui Buddha, înaltă de 70 de metri, sculptată în stâncile din apropierea orașului Leshan, din China. Pe o unghie de la piciorul statuii au loc să se așeze doi oameni! Gautama Buddha a fost un mare învățător religios, născut în India cam prin anul 560 î.Hr.

Cine purta cornet pe cap?

În Evul Mediu, în Europa au fost la modă tot felul de podoabe pentru cap, ciudate și minunate. Pe la 1400, femeile începuseră să poarte niște pălării înalte, numite „hennin”, care semănau cu turlele de biserică. Probabil că era destul de greu să intre pe uși, deoarece unele pălării aveau aproape un metru înălțime! Unele pălării aveau formă de coarne de animale. Altele erau ca niște aripi de fluture. Nu existau magazine de confecții. Oamenii bogați plăteau croitori ca să le facă haine. Cei săraci și le coseau singuri.

Cine purta pantofi cu talpă înaltă?

Străzile erau atât de noroioase încât doamnele de viță nobilă au tălpi foarte înalte. Servitoarele erau adesea nevoite să le sprijine pe doamne în timpul mersului. Ați mai văzut vreodată pantofi cu vârfurile ascuțite. Vârfurile erau atât de lungi că trebuia să fie legate de picioarele purtătorului! Așa era moda pentru bărbați acum vreo 600 de ani.

De ce oamenii mâncau cu degetele?

Deși europenii foloseau la masă cuțite și linguri, nimeni nu avea furculițe. În lipsa acestora, atât bogații, cât și săracii duceau mâncarea la gură cu degetele. La ospețe, servitorii aduceau peștele și carnea tăiate in bucăți de mărimi convenabile, care să se poată lua ușor cu mâna – asta dacă nu erau pline de sos alunecos! Era elegant să arunci câinilor, pe podele, oasele rămase. Un ospăt regesc se putea încheia cu o gigantică plăcintă cu surprize. Când se tăia plăcinta, din ea apăreau muzicanții, acrobații sau animale ciudate.

Oamenii mâncau cortofi?

Populația Inca din America de Sud cultiva și consuma cartofi, dar până spre 1500 nimeni altcineva nu văzuse vreodată un cartof, ca să nu mai vorbim de gustat! Exploratorii au adus în Europa cartofii și multe alte legume noi din continentele americane. Incașii creșteau pentru carne un fel de cobai, așa cum fermierii din alte țări cresc porci. În Peru se mai mănâncă și astăzi cobai.

23/04/2018

De ce poartă Evul Mediu această denumire?

Perioada cuprinsă între lumea antică și lumea modernă este numită Evul Mediu. Începuturile ei se situează în anii 470, când dominația romanilor a încetat, iar sfârșitul ei a foast prin anii 1450. Odinioară, romanii stăpâneau cea mai mare parte din Europa și Africa de Nord. Apoi au fost invadați de niște războinici, care au împărțit teritoriile romane în mai multe regate mici. Prin 1450, în Europa existau iarăși țări mai mari, asemănătoare cu cele de astăzi.

De ce se revoltau țăranii?

Ei bine, țăranii nu păreau revoltați, ci doar nemulțumiți! Cu toate acestea, oamenii săraci se răsculau adesea și luptau împotriva stăpânitorilor. Ei doreau o viață mai bună. Conducătoru poporului incas, din America de Sud, era numit Sapa Inca. Coroana lui era făcută din aur și pene. Tunica și mantia lui erau din lână fină.

De ce castelele aveau șanțuri de apărare?

Șanțurile de apărare erau niște canale adânci și late, umplute cu apă, care împidicau pătrunderea dușmanilor într-un castel. Vizitatorii prietenoși puteau traversa canalul pe un pod mobil. Dar în cazul unui atac inamic, podul mobil era ridicat. Una dintre metodele de a învinge inamicii baricadați într-un castel era inconjurarea castelului, urmată de așteptare. Această se numea „asediu”. Când cei din castel rămâneau fără mâncare și apă, erau nevoiți să se predea.

De ce cavalerii purtau armură?

În bătălii, cavalerii se loveau și se cu răneau cu săbii, săgeți, topoare, lănci lungi și ascuțite și ghioage de metal numite „buzdugane”. Trebuia să se apere de toate aceste arme tăioase, așa că îmbrăcau armuri rezistente din metal. Până prin anul 1200, cei mai mulți cavaleri purtau armuri din zale. Acestea erau făcute din inele metalice legate între ele. După aceea, armurile s-au făcut din plăci metalice. Spre sfârșitul Evului Mediu, un cavaler semăna cu o cutie de conserve cu picioare, fiind acoperiți în întregime cu metal!

De ce bisericile aveau turtle?

Turlele dădeau impresia că bisericile erau îndreptate spre cer. În Evul Mediu, oamenii din întreagă lume își arătau dragostea față de Dumnezeul lor construind minunate biserici, moschei sau temple. Chiar și acoperișurile bisericilor și streșinile erau împodobite, uneori cu niște capete hidoase, numite „garguie”. Apa ploilor țâșnea prin gurile acestora. Cea mai mare clădire de cult religios din lume este templul hindus de la Angkor Wat, din Cambodgia. Templul a fost construit prin anii 1100. În interiorul lui încap 8317 terenuri de tenis.

Sursa: Oare de ce…? Egiptenii au construit piramide /Philip Steele ; trad. de Alina Teodoru – București : Teora, 2003

05/03/2018

De ce spunem „vechii egipteni”?

Vechii egipteni sunt numiți așa pentru că au trăit cu foarte mult timp în urmă, nu pentru că ar fi atins vârste foarte înaintate! Primii egipteni erau agricultori, in urmă cu vreo 8000 de ani. În câteva mii de ani, Egiptul a devinit unul dintre cele mai puternice state ale lumii. Egiptul este, în cea mai mare parte, un deșert nisipos, unde nu crește nimic. Vechii egipteni s-au stabilit pe malurile fluviului Nil, unde găseau din belșug apă pentru nevoile lor și pentru culturile agricole. De obicei, egiptenii construiau morminte pentru regii lor pe malul vestic al Nilului, acolo unde apune soarele. Ei credeau că, după moarte, regii mergeau să-l întâlnească pe zeul Soarelui.

În ce consta măreția egiptenilor?

Egiptenii erau agricultori atât de pricepuți încât s-au îmbogățit foarte mult. Ei au construit niște temple extraordinare pentru zeii lor și niște morminte uriașe, cu vârf ascuțit, numite piramide, unde își înmormântau regii. Aveau armate, corabii și tribunale. Preoții studiau stelele, iar meșteșugarii confecționau obiecte minunate din aur și argint.

Cine conducea Egiptul?

Regele Egiptului se numea faraon. Egiptenii credeau că primul lor rege fusese Ra, zeul Soarelui, iar toți ceilalți faraoni erau înrudiți cu acesta. De aceea, faraonul era o persoană sacră și deținea foarte multă putere. Oamenii îl considerau un zeu pe Pământ. Consilierii faraomului erau denumiți „Cei onorați”. Existau, de asemenea, mai multe categorii de slujbași regali, care purtau titluri pompoase, ca „Administrator al veșmintelor regale” și „Responsabil cu perucile regale”.

O femeie putea fi faraon?

Deși foarte puține femei au condus Egiptul, a existat o faimoasă femeie faraon pe nume Hatshepsut. Când pe tron a fost instalat nepotul ei în vârstă de șase  ani, lui Hatshepsut i s-a cerut să conducă Egiptul în locul acestuia, până când nepotul ar mai fi crescut. Dar lui Hatshepsut i-a plăcut atât de mult să conducă, încât nu i-a mai permis nepotului ei să preia puterea. El a ajuns la conducere abia la vârsta de 30 de ani! Pe când era faraon, Hatshepsut trebuia să poarte însemnele regalității. Printre acestea era și un barbișon fals, confecționat din păr natural.

Cum ați recunoaște un faraon?

Evident, ar purta coroană! De fapt, faraonii purtau uneori două coroane în același timp: una albă, a Egiptului de Sus – așa se numea partea sudică a țării – și una roșie pentru Egiptul de Jos – adică partea de nord.

13/03/2018

Cine era zeul crocodil?

În vechile picturi și sculpturi, majoritatea zeilor și zeițelor egiptene au capete de animale. Zeul apelor, Sebek, avea înfățișare de crocodil. Thoth avea un cap de pasăre numită ibis, iar Taweret arăta ca un hipopotam! Osiris și Isis erau mai norocoși. Ei erau reprezentați ca un rege și o regină plini de măreție. Egiptenii adorau să poarte obiecte aducătoare de noroc. Favoriții lor erau scarabeii. Scarabeul era gândacul sacru al lui Ra, zeul Soarelui.

Cine era zeița Nut?

Nut era zeița cerurilor și, de obicei, era reprezentată acoperită cu stele. Mulți zei și zeițe formau adevărate familii. Nut era căsătorită cu Geb. Copiii lor erau Isis și Osiris. Activitatea preoților nu era permanentă. Cei mai mulți dintre aceștia petriceau în templu 3 luni pe an, iar în restul timpului stăteau acasă. Preoții erau obligați să se spele de două ori în cursul zilei și de două ori în cursul nopții și puri ca zeii.

De ce egiptenii înmormântau mumii?

O mumie este corpul unei persoane decedate din care s-a îndepărtat apa, pentru a se păstra mii de ani. Egiptenii credeau că morții se duc într-o altă lume, unde aveau nevoie de corpurile lor. Și doreau ca din acestea să nu lipsească nici o pătricică! Și unele familii mai sărace îi mumificau pe cei apropiați și dragi lor, dar acest lucru costa foarte mult. Numai cei bogați își puteau permite o bună plecare din lumea această. Mumia era așezată în mai multe sicrie de lemn. Acestea se închideau într-o ladă mare de piatră, numită sarcofag. Adesea erau mumificate mai multe, crocodili, pisici și alte animale sacre!

De ce mumiile nu aveau creer?

Vechii egipteni credeau că inima este organul cel mai important al corpului. Creierul era considerat inutil. De aceea, atunci când mumificau o persoană, îi scoteau creierul extrăgându-l prin nas!

De ce mumiile erau înfășurate în bandaje?

Bandajarea corpului decedatului servea la păstrarea formei. După înlăturarea organelor interne, corpul se ținea 40 de zile într-o substanță pe bază de sodiu, pentru a se usca. Apoi era spălat, uns cu uleiuri parfumate și bandajat strâns.

20/03/2018

De ce au fost constuite piramidele?

Piramidele erau morminte uriașe ale faraonilor și ale altor persoane importante care decedaseră. Nimeni nu știe sigur de ce li s-a dat această formă. Unii cred că au fost construite așa pentru a fi orientate către soare și stele, astfel încât spiritul persoanei decedate să se poată înălța la cer ca o rachetă. Faraonii erau înmormântați cu cele mai frumoase haine și bijuterii ale lor, de aceea mormintele erau prevăzute cu capcane ascunse, în care cadă jefuitorii.Acoperișul era, în general, locul cel mai bun al unei case egiptene. Acolo era mai răcoare decât înăuntru, mai ales sub un umbrar. gg

Cui îi plăcea să afunde în mâl până la genunchi?

Agricultorilor egipteni le plăcea mâlul deoarece conținea apă și toate celelalte substanțe necesare creșterii plantelor. Pentru agricultori, cea mai importantă perioadă a anului era aceea când Nilul se revărsa și acoperea pământul uscat cu mâl hrănitor și negru. O revărsare mare însemna o recoltă bună. Una insuficientă însemna că oamenii vor flămânzi. Singurul pământ cultivabil din Egipt este cel de lângă Nil. Era numit, de obicei, Ținutul Negru, deoarece mâlul rămas după revărsare era negru. Deșertul stâncos era numit Ținutul Roșu.

Care era cel mai rapid mod de a călători?

Calea cea mai rapidădin Egipt era fluviul Nil. Bărcile egiptene erau confecționate din trestie sau lemn. Ele constituiau singura posibilitate de aajunge de pe un mal pe celălalt, dacă nu cumva îți plăcea să înoți și te înțelegeai bine cu crocodilii! Între revărsările Nilului, agricutorii săpau canale prin care apa să ajungă la plantele cultivate. Ei foloseau în acest scop o mașinărie inteligentă, cu care scoteau apă din Nil și o turnau în canale.

De ce stăteau oamenii pe acoperișuri?

Acoperișul era, în general, locul cel mai bun al unei case egiptene. Acolo era mai răcoare decât înăuntru, mai ales sub un umbrar. Oamenilor le plăcea să stea de vorbă acolo sau să joace jocuri de masă. Casele egiptenilor aveau acoperișuri plate. Acoperișurile țuguiate au fost inventate în țările în care plouă mult, pentru ca apa să se poată scurge.

Cine făcea turte de nămol?

Cărămizile se făceau din mâlul fluviului. Cărămidarii frământau mâlul cu tălpile goale până când acesta devenea lipicios. Apoi adăugau bucăți de paie și trestie, pentru ca amesticul să fie mai rigid. După aceea, din turta de nămol formau cărămizi, pe care le lăsau să se usuce bine la soare.

28/03/2018

Cine visa urât?

Probabil că unii egipteni dormeau bine, dar paturile lor par foarte incomode! Acestea erau foarte incomode! Acestea erau făcute din lemn, iar în loc de arcuri aveau stofi sau fâșii de piele. Iar oamenii nu se culcau pe perne moi, umplute cu puf. Pentru a-și odihni capul foloseau doar niște bucăți de lemn!

Cine avea tălpile pline de făină?

Când bucătarii egipteni făceau pâine, uneori intrau într-un vas mare, așezat pe podea, și frământau aluatul cu tălpile. Să sperăm că mai întâi se spălau pe picioare! Egipteniiîși foloseau tălpile și pentru producerea vinului. Ei călcau pe struguri, storcându-i de zeamă până la ultima picătură. Egiptenii coceau o mulțime de plăcinte delicioase: gogoși inerare, chifle piramidale și prăjituri în formă de crocodili!

Care este cea mai uscată pâine din lume?

În mormintele egiptene s-au găsit și pâini. Totuși, nimeni nu a gustat din ele. Pâinea aceea are mii de ani și este tare ca piatra. Uneori, în morminte erau lăsate și cutii de lemn pentru alimente, pline cu carne și fructe, pentru cazul în care mumiei i s-ar făcut foame pe lumea cealaltă!

Cine se bucura de ospețe bogate?

Cu siguranță, nu oamenii săraci! Faraonii și cei bogați dădeau ospețe nemaipomenite, unde se mâncau bucăți suculente de vită, berbec sau gâscă. Uneori, carnea se frigea direct la flacără și se servea cu cu ceapă sau usturoi crocant, ca și cu spanac, praz, mazăre sau fasole. Dar la desert? Smochine zemoase, pepeni dulci sau rodii.

Cine arăta mai bine?

Egiptul este o țară foarte caldă, iar în antichitate oamenii încercau să se răcorească purtând cât mai puține veșminte cu putință. Simplii lucrători purtau doar o bucată de pânză în jurul șoldurilor. Însă pentru cei bogați era la modă îmbrăcămintea elegantă, din cea mai fină pânză de in. Acrobații și dansatoarele purtau doar niște șiraguri de mărgele. Femeile purtau rochii lungi, cu bretele. Bărbații purtau un fel de fuste lungi, cu falduri. Copii nu purtau adesea nici o îmbrăcăminte.

03/04/2018

Cui îi plăcea să strălucească?

Majoritatea hainelor erau complet albe, așa că oamenii avuți adăugau un stop de culoare și strălucire purtând minunate bijuterii confecționate din aur și pietre prețioase colorate. Uneori, la ocazii speciale, purtau gulere mari de pânză decorate cu frunze, flori sălbatice sau mărgele transparente. Bijuteriile oamenilor săraci erau făcute din aramă și scoici.

Cui îi plăcea să se fardeze?

Egiptencele bogate foloseau o mulțime de farduri stridente. Prima dată aplicau fard de pleoape, apoi își conturau ochii cu o linie neagră, iar la sfârșit își dădeau cu un ruj de buze roz și cu fard de obraz. Egiptencele din antichitate sunt frumoase chiar și după 4000 de ani –  în portrete!

De ce femeile purtau pe cap cornete?

La ospețe și petreceri, femeile bogate își prindeau cu ace, de peruci, niște cornete. Dar cornetele acelea erau pline cu vaselină parfumată, nu cu înghețată! Pe măsură ce vaselina se topea în aerul cald al serii, ea emana un parfum dulce.

Cine folosea albinele pentru peruci?

Faraonii și bogătașii – toate persoanele importante – purtau pe cap perucă. Perucile erau confecționate din păr natural, împletit în sute de șuvițe și fixat cu ceară de albine. Egiptenii aveau mare grijă de înfățișarea lor. Ei produceau loțiuni împotriva căderii părului, pentru combaterea mătreții și chiar a pistruilor! Tinerii se rădeau pe cap, lăsând o singură șuviță de păr pe partea dreaptă.

Cine obișnuia să se joace cu leii?

Nimeni, dacă avea minte! Dar copilașii se jucau cu lei de lemn și cu alte animale de jucărie. Copiii mai aveau titirezi, mingi care zornăiau și păpuși cu mărgele în păr. Puțini oameni știau să citească, deci probabil că jurul unui povestitor. Existau multe povestiri interesante despre zei și zeițe.

10/04/2018

Cine se așeza la masă de joc?

Tutankhamon a devenit faraon pe când avea doar 12 ani. Îiplăcea să joace un joc de masă numit senet, iar după moartea sa, în mormânt i-a fost așezată o masă de joc. Este un set de joc minunat, confecționat din fildeș alb și lemn negru, numit abanos. Masa de senet avea 20 de pătrate pe o latură și 30 pe cealaltă. Experții cred că se asemăna puțin cu „Nu te supăra, frate”.

Egiptenilor le plăceau petrecerile?

Probabil că egiptenii petreceau foarte mult timp construind morminte, dar nu erau niște oameni posomorâți! Le plăceau foarte mult muzica și dansul. La banchetele celor bogați aveau loc adesea spectacole cu dansatoare, muzicanți, acrobați și cântareți. Muzicanții ciupeau strunele harpelor, băteau în tobe și tamburine, suflau în flaute și agitau clopoței.

De unde provine denumirea hârtiei?

În multe limbi vorbite în prezent, cuvântul ce înseamnă „hârtie” (de exemplu, paper în limba engleză) provine de la papirus – o specie de trestie înaltă, ce crește pe lângă Nil. Egiptenii au descoperit că din interiorul fibros al trestiilor papirus se poate produce un fel de hârtie. Această era mai groasă decât hârtia pe care o folosim astăzi, dar la fel de utilă. Papirusul era scump pentru că producerea lui dura mult timp. Pentru notițe se folosea inscriționarea pe plăci de ceramică. Producătorii de hârtie tăiau și descojeau trestiile. Apoi, tăiau tulpinile de trestie în felii subțiri pe care le așezau în straturi, unele peste altele. Trestiile se loveau cu ciocanul până când sucul lipicios al plantelor le lipea unele de altele.Apoi se folosea o piatră netedă sau o unealtă specială cu care se freca suprafața hârtiei de papirus până ce aceasta devenea netedă. În final, toate bucățile de hârtie de papirus erau lipite, formând o fâșie lungă, și apoi rulate în sul.

Cum arăta scierea egiptenilor?

Prima scriere egipteană era alcătuită din rânduri de imagini numite hieroglife. Fiecare imagine reprezenta un obiect, o idee sau sunetul unui cuvânt. Multe hieroglife sunt destul de complicate – probabil că desenarea lor lua ceva timp!

Care erau cele mai feroce animale?

Egiptul nu era întotdeauna un loc lipsit de primejdii. În deșert trăiau bivoli sălbatici și lei, iar în Nil pândeau crocodili flămânzi. Multor egipteni le plăcea să vâneze aceste animale, deși era primejdios. Chiar și vânarea de hipopotami era primejdioasă. Un hipopotam furios putea răsturna cu ușurință bărcuța vânătorului.

17/04/2018

Oamenii aveau animale de companie?

Egiptenii bogați aveau animale de companie, așa cum avem și noi astăzi, și le iubeau la fel de mult. Cei mai mulți preferau un câine sau o pisică, dar persoanele care voiau să se grozăvească aveau maimuțe. Când murea, un câine de companie era îngropat cu zgarda, pentru a fi gata de plimbare pe lumea cealaltă!

Cum își chemau egiptenii pisicile?

Cuvântul egiptean ce înseamna „pisica” era „miw” – care seamănă cu miau! Probabil că egiptenii au fost primii care au îmblănzit pisicile. Ei le foloseau ca să prindă șoarecii din hambare.

Cum poți deveni egiptolog?

Egiptologii sunt persoane care studiază Egiptul Antic. Pentru a deveni egiptolog trebuie să înveți totul despre obiectele păstrate din acele vremuri. Pentru început, cel mai bine este să citești cărți și să vizitezi muzee. Howard Carter a plecat în Egipt în 1892 și a petrecut mulți ani excavând morminte egiptene antice. În 1920 a făcut cea mai celebră descoperire a sa – mormântul copipilui – faraon Tutankhamon. Mumia lui Tutankhamon era protejată de câteva sicrie. Ultimul dintre acestea era în întregime din aur.

De ce se fac radiografii mumiilor?

Știința modernă este de mare ajutor egiptologilor. Razele X pot arăta dacă cel mumificat a murit din cauza unei boli sau a unui accident. Se poate afla chiar și dacă a suferit de dureri de dinți! Egiptologii pot cerceta chiar și substanțile din stomacul unei mumii și pot afla ce a mâncat la ultima masă înainte de moarte!

Unde poți întâlni un faraon?

Cel mai mare muzeu din Egipt se află în capitala țării, Cairo. Aici poți privi fețele de 4000 de ani ale faraonilor mumificați. Totuși, nu toți faraonii se află acolo. Unii mai zac încă în liniște, ascunși în mormintele lor din deșert.

 Sursa: Oare de ce…? Caii poartă potcoave /Jackie Gaff ; trad. de Dan Pavelescu – București : Teora, 2003

04/01/2018

Prin ce caracterizăm un cal?

Când vorbesc despre un cal, oamenii se referă la difiritele părți ale corpului acestuia, de pildă la bot sau la coadă. Forma generală și părțile componente ale corpului unui cal poatră numele de conformație. În greaca veche, cuvântul pentru cal era hippos, iar cuvântul hipopotam vine de la două cuvinte grecești, care înseamnă „cal de apă” Femela se numește iapă, iar masculul armăsar. Arcușurile instrumentelor muzicale, de exemplu al viorii, au adesea coardele din fire din coadă de cal.

Caii au palme?

Nu la fel ca oamenii! La cai, „palmele” sunt măsuri ale înălțimii lor de la sol la greabăn – o palmă înseamnă cam 10 cm. Poneiul este un căluți mai mic de 14,2 palme.

Cum știi vârsta unui cal?

Caii mănâncă în general iarbă și mestecarea acestei plante tari le tocește dinții. Experții cunosc vârsta cailor privindu-le dinții, care sunt mai tociți la caii bătrâni. Ca și voi, caii trebuie să meargă la control dentar de cel puțin două ori pe an.

Cum știi dacă un cal e fericit?

Deși caii nu pot vorbi ca noi, știm ce simt după ținuta corpului lor. De exemplu, un cal fericit ține capul și coada sus. Zebrele aparțin aceleiași familii de animale ca și caii ; la fel, măgarii sau asinii. Chiar și un cal bine antrenat poate avea zile proaste, de aceea nu stați niciodată lângă picioarele sale dinapoi – puteți fi loviți.

Cailor le place tovărășia?

Sigur că da. Cailor le place să stea în herghelii – așa se numesc grupurile de cai. Caii pot dormi în picioare. În herghelii, de obicei, un cal rămâne treaz și păzește iar ceilalți moțăie.

10/01/2018

Care-i familia calului?

Mama iapă și tatăl armăsar au pui care se numesc manji. De obicei, iapa naște un singur mânz, după ce-l poartă în corpul său timp de aproape un an. Uneori caii sunt împerecheați cu măgarii – dintr-o iapă și un măgar se naște un catâr, iar dint-un armăsar și o măgăriță, un barbou. Catârul și barboul nu pot însă avea copii.

Ce este harnașamentul?

Harnașamentul este echipamentul calului pentru călărie. Piesele principale sunt căpăstrul pentru cap și șaua pentru spinare. Șeile au fost inventate acum 2500 de ani. Înainte, oamenii puneau o pătură pe spinarea calului sau stăteau direct pe cal.

Șeile sunt folositoare cailor?

Șaua e confortabilă nu numai pentru călăreți, ci și pentru ca greutatea călărețului să fie plasată cel mai bine pentru cal. Chinga este o curea care se petrece pe sub pântecele calului, pentru a fixa șaua, și care se încătărămează sub pulpane.

De ce poartă jocheii caschete?

Cascheta tare a jocheului este ca o cască de motociclist. Are scopul de a-i proteja capul, când jocheul cade și se lovește de pământ.  Există multe șei diferite, printre care tipul western, folosit de cowboy. Această  are un oblânc înalt, numit corn, de care cowboy-ul își leagă lasoul când prinde vitele. Cowboy-ul își protejează pantalonii cu învelitori de piele numite chaparajos. Călăria n-a fost ușoară pentru femei, pe când se purtau rochii lungi și doar bărbații purtau pantaloni. Femeile stăteau pe o șa de damă, cu picioarele prinse în copci mari de piele de o singură parte a șeii.

Pe care parte a calului se încalecă?

Cei mai mulți călăreți încalecă prin stânga – calul e în stânga, când stați cu fața spre coada lui. Puneți piciorul stâng în scară, vă împingeți în piciorul drept, îl ridicați și-l treceți peste spinarea calului. stați drept în șa, cu picioarele pe  flancurile calului. Țineți câte un dârlog în fiecare mână.

Cât de repede merg caii?

Oamenii merg și aleargă, dar caii au patru feluri de mers: pas,trap, galop ușor și galop. Cel mai rapid este galopul, când caii pot ajunge la peste 30 km/h. Caii merg la pas la fel de repede ca oamenii – cam cu 6 km/h.

18/01/2018

Cum se descalecă?

După ce ați încălecat, trebue să știți cum să coborâți de pe cal! Scoateți ambele picioare din scări, treceți piciorul drept peste spinarea calului și săriți ușor jos, pe pământ. Obiceiul încălecării dinspre stânga vine probabil din vremea când bărbații purtau săbii ce atârnau pe lângă piciorul stâng. Latrap, caii ating 14 km/h. În galop ușor, caii pot ajunge la 18 km/h. La galop, caii pot depăși 30 km/h.

Caii unde se joacă?

Gymkhana este un concurs hipic cu jocuri pentru călăreți individuali și echipe. Este ca ora de sport de la școală, cu jocuri ca alergarea în saci și cucerirea fanioanelor. Câștigătorii și finaliștii primesc cununi din panglici colorate.

Ce este dreasajul?

Dresajul constă din mai multe mișcări speciale, care arată cât de bine lucrează calul împreună cu călărețul său. Dintre mișcări fac parte mersul în cerc, în forma cifrei 8 și în serpentină – o formă curbată. Concursul cel mai greu pentru cal și călăreț este proba completă, formată din trei părți: fond, dresaj și obstacole. Una dintre mișcările de dresaj cele mai grele este piruetă, în care calul se învârtește pe loc, fără a înainta.

De ce trebuie țesălați caii?

Țesălarea cailor le menține coama, pielea și copitele curate și sănătoase. Celor mai mulți cai le place să fie țesălați așa că e o ocazie pentru cal și călăreț să se împrietenească. Atenție – unii cai se gâdilă! Iarna, coama cailor crește mai deasă, pentru a le ține cald. Uneori coama este tunsă, așa încât caii să nu transpire prea mult cînd sunt călăriți.

De ce poartă caii potcoave?

Potcoavele apără copitele de tocirea pe suprafețele dure, ca șoselele. Potcoavele sunt făcute de obicei din oțel, iar cel care le fabrică și le montează se numește potcovar. De sute de ani, potcoavele sunt folosite ca amulete aducătoare de noroc. Copitele sunt din cheratină, la fel ca unghiile, ele cresc tot timpul, de aceea potcovarul vine în grajduri la câteva săptămâni, să scurteze copitele și să înlocuiască potcoavele uzate. Și azi, multe mirese poartă în ziua nunții o potcoavă micuță de argint. 

Câte tipuri de cai există?

Există peste 200 de rase de cai și ponei. Membrii unei rase au anumite caracteristici comune, de exemplu culoarea și înălțimea, pe care le trasmit mânjilor. Petele albe de pe picioarele calului se numesc ciorapi; dacă sunt lungi, calul este pintenog! Există nume speciale pentru diversele combinații de culori ale pielii, coamei și cozii cailor. 1. Murg 2. Appaloosa 3. Gri pestriț 4. Palomino 5. Negru 6. Sur 7. Pag 8. Roib 9. Dereș 10. Castaniu 11. Murg înspicat.

25/01/2018

Care sunt caii cei mai mici?

Ponei sunt caii cei mai mici, iar rasa cea mai mică din lume se numește Falabella. Aceste rase de ponei se măsoară în centimetri, nu în palme, iar Falabella ajunge la numai 75 cm. Ponei Falabella sunt prea mici pentru călărie, dar cei din rasa Shetland cresc ceva mai mari și sunt preferați de copii.

Care sunt caii cei mai mari?

Cele mai mari rase de cai sunt numite rase grele. Gigantul raselor grele este Shire. Un cal 17 palme înălțime și poate cântări o tonă. Calul cel mai înalt a fost un Shire născut în 1846. La 6 ani, măsura 21,25 palme. Smocurile de păr din jurul copitelor unui cal Shire se numesc penaj. 

De ce este celebru Bucefal?

Armăsarul negru Bucefal a fost calul de luptă al lui Alexandru cel Mare, regele Macedoniei și unul dintre cei mai mari generali din toate timpurile. Când Bucefal a murit, în 327 î.Hr., Alexandru a construit un oraș pe care l-a numit Bucephala, în cinstea calului. Se spune că Bucefal era atât de sălbatic încât nimeni nu-l putea încăleca.. până ce Alexandru, la 12 ani, a reușit să-l călărească.

Ce fel de cai aveau cavalerii?

În Evul Mediu, cavalerii foloseau în bătălii cai iuți, de mărimea celor din concursurile de sărituri de azi. Când luptau în turnire, aveau cai mai mari și mai grei. Legenda spune că grecii antici și-au păcălit dușmanii din Troia intrând în cetate ascunși într-un cal mare de lemn. După căderea nopții, au deschis porțile cetății, iar tovarășii lor au invadat-o și au ars-o din temelii.

  06/02/2018

Care cal avea aripi?

Grecii antici povesteau legende minunate despre aventurile unui cal înaripat fermecat, numit Pegas, și ale călărețului său Belerofon. Aventura lor cea mai faimoasă a fost uciderea Himerei, un monstru cu trup de leu, capra și balaur, care avea trei capete ce scuipau foc.

Ce era un centaur?

Grecii antici credeau în tot felul de creaturi stranii – de exemplu, în centauri  centauri, care erau jumătate cal! Cei mai mulți centaurierau sălbatici și periculoși. Chiron era însă un centaur bătrân și înțelept, care a fost învățătorul legendarului erou grec Iason.

  Care cal avea picioare?

Vikingii îl numeau Odin pe mai-marele zeilor lor. Ei credeau că Odin călărea un cal cu opt picioare, numit Sleipnir, care putea galopa pe pământ, prin apă și prin cer. Valkiriile erau femei războinice care călăreau prin cer, ducând eroii la palataul ceresc al lui Odin-Valhalla.

Cum munceau caii?

În secolul al XIX-lea, înainte de inventarea trenurilor și a automobilelor, caii făceau aproape toate muncile grele. Ei trăgeau căruțe cu oameni, ba chiar și bărci pe canale

Când au apărut diligențele?

Diligențele au început să transporte oameni între diverse orașe și așezări în secolul al XVII-lea. Ca și trenurile și autobuzele de azi, erau folosite de oricine puteau plăți biletul. Pasagerii tremurau de frică atacatorilor înarmați, numiți „hoți la drumul mare” . Cel mai faimos dintre aceștia a fost Dick Turpin, care a fost spânzurat pentru faptele lui 1739.

14/02/1018

Prin ce s-a remarcat Pony Express?

Deși a funcționat nimai doi ani, în 1860-1861, compania americană Pony Express a fost faimoasă în toată lumea pentru livrarea rapidă a poștei. Călăreții ei aduceau scrisorile și coletele de două ori mai repede ca orice diligență. Mulți călăreți de la Pony Express erau adolescenți, deoarece calul galopează mai repede cu o greutate mai mică în spate.

Ce fel de munci fac caii azi?

Călare pe cal, ești mult mai înalt decât toți oamenii și poți merge mai repede ca pietonii. Iată două motive pentru care caii sunt folosiți de poliția urbană din toată lumea! Unii cai muncesc pentru ca oamenii să se destindă-de exemplu, poneii din parcurile de distracții sau caii de trăsură din stațiunile turistice.

Ce fel de cai călărește cowboy-ul?

În țări diferite se călăresc rase diferite. Unii dintre cei mai buni cai sunt poneii Camarque din Franța, rasa Stock din Australia, Criollovdin Argentina și rasele Quarter și Mustang din SUA și Mexic. Cow-boy este denumirea văcarului în SUA. În Franța se spune gardian, în America de Sud gaucho, în Australia stockman, iar în Mexic vaquero.

Care sunt caii cei mai rapizi?

Caii de curse sunt campioni la viteză. La galop, un cal de curse poate alerga pe pistă, cu un jocheu în spate, cu peste 60 km/h.

Ce este steeple-chase?

Într-o cursă de steeple-chase, caii trebuie să sară peste garduri, șanțuri și alte obstacole, alergând pe un traseu circular. Există și curse fără obstacole desfășurate pe teren plat. Cursele de steeple-chase au început în anii 1750, în Irlanda, când doi călăreți au decis să își testeze caii într-o cursă de alergări între două biserici-de la o turlă (steeple) la alta.

21/02/2018

Cine stă în sulky?

Jocheii, în cursele de atelaje. Sulky este o minișaretă modernă, atașată de cal prin harnașament. Jocheul stă pe scaun deasupra roților de sulky și conduce calul cu hațuri foarte lungi. Indiferent în ce zi s-au născut, toți caii de curse din Anglia au ziua oficială de naștere pe 1 ianuarie.

Pot caii să danseze?

Lipițanii sunt balerinii din lumea cailor și pot fi văzuți în acțiune la Școala de călărie spaniolă din Viena, Austria. Superbii cai albi ai școlii sunt faimoși în toată lumea pentru grația cu care execută mișcări complicate de dresaj. Armăsarul lipițian execută o mișcare numită levadă, în care se lasă pe picioarele din spate și ridică în aer picioarele din față.

Care cai au fost vedete de film?

Caii au jucat în sute de filme. Ce-ar fi, de exemplu, western-urile fără ei? Cai faimoși pentru rulurile lor principale sunt Black Beauty și Champion „Calul minune”, dar și Silver al lui Lone Ranger, sau Trigger al lui Roy Rogers. Roy Rogers și calul său, Trigger, au jucat în multe western-uri în anii 1940 și 1950.

Ce este chukka?

Chukka este una dintre reprizele de 7,5 minute de la polo călare. Sportul acesta este unul dintre cele mai rapide și mai periculoase din lume, oferind un spectacol minunat al cailor și călăreților.

Cine călărește cai neîmblânziți?

Cowboy-ul, în competițiile numite rodeo. Caii aceștia nu sunt domesticiți și cowboy-ul își testează talentul de călăreț încercând să stea pe cal câteva secunde – cu șa sau fără. Alt concurs de rodeo este prinderea juncanului – cowboy un tăuraș și încearcă să-l prindă cu lasoul.

         

 Sursa: Oare de ce… Peștilor le-au crescut picioare : alte întrebări despre preistorie / Jackie Gaff ; trad. de Dan Pavelescu – București : Teora, 2003

07/12/2017

Ce este preistoia?

Preistoria este epoca de dinainte ca oamenii să consemneze în scris faptele întâmplate lor și lumii din jur. Este istoria Pământului de la formarea sa la inventarea scrisului, acum 5500 de ani. Primul sistem corect de scriere a fost inventat de poporul sumerian, care a trăit în Orientul Mijlociu de azi.

Cum aflăm despre viața din preistorie?

Oamenii care studiază viața din preistorie lucrează ca detectivii, combinând indicii din fosile resturi petrificate de animale și plante disparute cu milioane de ani în urmă. Multe fosile s-au format după ce planta sau animalul mort s-au lăsat pe funtul unui râu, al unui lac sau al unei mări și au fost acoperite de straturi de nisip sau mâl. În milioane de ani, nisipul și mâlul s-au întărit, transformânde-se în piatră, iar animalul sau planta îngropate înăuntru au devenit fosile.

Când a început viața pe Pământ?

La început, Pământul a fost o masă fierbinte și clocotită de piatră. După milioane de ani, suprafața i s-a răcit suficient ca viața să reziste. Primele vietăți au apărut probabil acum 4000 mda, dar deocamdată savanții n-au găsit fosile ca s-o dovedească. Cele mai vechi fosile cunoscute aparțin unor bacterii microscopice, care au trăit în oceane acum 3500 mda. În unele locuri, bacteriile s-au unit laolalta în straturi ca movile numite stromatolite. În timp, stromatolitele au devenit fosile.

Ce este evoluția?

Savanții numesc evoluție transformarea treaptă a unui tip de viețuitoare în alt tip. Ea are loc foarte, foarte lent. Primele bacterii au fost celule foarte mici. Au fost necesari peste 2500 mda ca să apară primele creaturi mari, cu corpul format din mai multe celule. Dickinsonia era mare cât un colac – avea diametrul de 60 cm.

Când au apărut peștii în oceane?

Când au apărut, acum 500 mda, peștii au fost primele animale cu șira spinării. Nu aveau însă maxilare sau aripioare și semănau cu niște mormoloci de azi. Fără fălci pentru mușcat sau mestecat, primii pești, ca Arandaspis, se hrăneau aspirând, creaturi mici de pe fundul mării.

13/12/2017

Au existat rechini în preistorie?

Bineînțeles – rechinii cutreierau oceanele acum 400 mda. Au fost printre primele animale cu șira spinării care aveau fălci și dinți tari și erau la fel de feroci ca și rechinii de azi! V-ați fi temut să înotați lângă un Stethacanthus. Vârful aripioarei bizare, în formă de T, a acestur rechin era  acoperit cu țepi ca niște dinți, ca și capul.

Ce erau scorpionii marini?

Scorpionii marini erau vânători aprigi și aveau gheare cu cârlige pentru prinderea hranei. Au trăit pe vremea primilor rechini și erau lungi de 2 . Nu aveau șiră spinării, ci erau acoperiți de un exoschelet ca o cochilie.

Când au ieșit plantele pe uscat?

Plantele au cucerit uscatul înaintea animalelor, iar cea mai veche fosilă de plantă cunoscută datează de 420 mda. Planta aceea a fost numită Cooksonia și era înaltă cam cât degetul mic.

De ce au fost importante plantele preistorice?

Apariția plantelor de uscat însemna că există destulă mâncare și pentru evoluția animalelor de uscat. Printre primele animale care s-au hrănit cu plante au fost gâzele mici și niște insecte precum colembolele. Toate animalele au nevoie de oxigen pentru a trăi. Fiindcă plantele folosesc energia Soarelui ca să transforme dioxidul de carbon în oxigen, ele ajută la îmbogățirea aerului cu oxigen.

De ce scoteau peștii capetele deasupra apei?

Cei mai mulți pești luau oxigenul din apă prin branhii. După ce au apărut plantele de uscat s-a întâmplat însă ceva ciudat – unor pești li s-au dezvoltat plămâni pentru a respira aer. Savanții îi numesc dipnoi și cred c-au evoluat fiindcă nu exista suficient oxigen în râurile și lacurile puțin adânci în care trăiau. Clima se încălzise mult când au apărut dipnoii. Apa s-a evaporat iar lacurile și râurile au scăzut, având mai puțin oxigen.

20/12/2017

 De ce le-au crescut picioare peștelor?

Unor pești nu le-au crescut numai plămâni, ci aripioarele au devenit picioare și ei au evoluat în animale de uscat! Primele animale patrupede, Acanthostega și Ichthyostega, au apărut acum 370 mda. Ele stăteau mai mult în apă, dar se puteau târî și pe uscat. Acanthostega și Ichthyostega au fost strămoșii amfibienilor – animale care pot trăi pe uscat, dar își depun ouăle în apă.

Când au apărut reptilele?

Reptilele au fost un grup nou de animale care au evoluat din amfibieni spre sfârșitul perioadei carbonifiere. Reptile ca Hylonomus au fost primele patrupede care au trăit în locuri uscate, unde exista puțină apă. Reptilele au pielea uscată, solzoasă, și ouăle lor nu se usucă, fiind protejate de un înveliș din piele. Ouăle de amfibieni nu au asemenea învelișuri, așa că trebuie depuse în apă, ca să nu se usuce.

Care au fost primele animale îmblănite?

Părul le ajută pe animale să păstreze căldura, de aceea foarte multe animale cu sânge cald au blană sau puf. Savanții cred că primele animale îmblănite, cu sânge cald, au fost niște reptile numite cynodont, care au apărut acum 250 mda.

Ce erau reptilele dominante?

Reptilele dominante au fost strămoșii dinozaurilor. Primele reptile erau patrupede, dar acum 240 mda, reptile ca Euparkeria se puteau deplasa pe cele 2 picioare posterioare – mai ales urmărind o pradă gustoasă! Un mod prin care savanții află ce mâncau dinozaurii este studierea excrementelor petrificate – noroc că fosilele nu miros! Au fost descoperite și botezate fosile de la peste 800 de tipuri de dinazauri, dar savanții cred că trebuie să fi existat cel puțin de două ori mai multe tipuri.

Cât timp au stăpânit dinozaurii uscatul?

Primii dinozauri cunoscuți au apărut acum 230 mda, iar ultimii au murit acum 65 mda. Deci ei au existat nu mai puțin de 165 de milioane de ani! Timp de 165 de milioane de ani, tot felul de dinozauri au evoluat pe Pământ, de la carnivorul Compsognathus, de mărimea unui curcan, la giganticul erbivor Brachiosaurus.

27/12/2017

Au stăpânit dinozaurii cerul?

Dinozaurii nu aveau aripi pentru zbor. Alte reptile, numite pterozauri, au fost stăpânele cerului în epoca dinozaurilor. Pterozaurii aveau diverse forme și mărimi, dar toți aveau aripi. Quetzalcoatlus era cel mai mare; cu anvergura aripilor de 12 m, era cât un avion mic. Savanții au găsit fosile care arată că unii îmblănit, ca liliecii de azi.

Au stăpânit dinozaurii oceanile?

Dinozaurii au fost animale de uscat; alte reptile au stăpânit mările în acel timp. Unele dintre acele reptile marine semănau totuși cu dinozaurii. Elasmosaurus avea gâtul lung, la fel ca Brachiosaurus. Măsurând peste 15 m de la bot la coadă, Liopleurodon era lung ca un autobuz.

De unde au apărut păsările?

Poate că dinozaurii nu puteau zbura, dar savanții cred că păsările au evoluat din dinozauri, nu din pterozauri. Cel mai vechi zburător cu pene cunoscut a fost Archaeopteryx. A trăit acum 145 mda și savanții cred că a fost „dinopasăre” – jumătate dinozaur și jumătate pasăre. Dinozaurii cu cioc de rață erau erbivori blânzi, care au evoluat după apariția plantelor cu flori.

De ce a fost Tyrannosaurus regele dinozaurilor?

Imaginați-vă un gigant cu dinții de lungimea brațelor voastre și un bot în care puteți îmtra complet – așa era Tyrannsaurus. A fost unul dintre cele mai carnivore de uscat din lume și de aceea este numit regele dinozaurilor. Tyrannosaurus a fost printre ultimele tipuri de dinozauri care au trăit pe pământ, acum mai puțin de 70 mda. Numele lui înseamnă „șopârla tiran” (tiranul este un conducător crud)

Sursa: Oare de ce…Păianjenii țes pânze/Amanda ONeill ; trad. de Marius Dinescu – București : Teora, 2003

01/11/2017

Care este cea mai mare insectă?

Insecta gigantică din Indonezia, de forma unui băți, este cea mai lungă insectă târâtoare din lume. Având 33 de centimetri lungime, e cam cât această carte, deschisă! Gândacul tropical este cel mai rapid alergător din lumea insectelor. El se deplasează cu peste 5 kilometri pe oră. Fluturii- monarh dețin recordul mondial la zborul pe distanțe lungi. În fiecare an ei zboară din Canada până în Mexic – o călătorie de peste 3500 de kilometri.

Care este cea mai mică insectă?

Ți-ar fi greu să vezi o musculiță-spiriduș, deoarece nu este mai mare decât un punct. Femela își depune ouăle minuscule înăuntrul ouălor altor insecte. Ea reușește să înghesuie până la 20 de ouă într-un singur ou de fluture. Molia-împărat Hercule este cea mai lată insectă din lume. De la o aripă la cealaltă are mărimea unei farfurii întinse.

De ce țes păianjenii pânze?

Pânza lipicioasă a unui păianjen este și casa, și cămara sa. Când o insectă în zbor se atinge de pânză, rămâne lipită, iar păianjenul se grăbește să țeasă mătase în jurul ei. Înăuntrul mătăsii, insecta se transformă într-un terci lichid. Mai târziu, păianjenul o poate sorbi ca pe o băutură. Majoriritatea pânzelor pe care le vedeți sunt rotunde, țesute de păianjeni de grădină. Alți păianjeni țes pânze cu alte modele.

Cum își fac păianjenii pânza?

Păianjenii produc în interiurul corpurilor lor mătase lichidă, trăgând-o apoi prin niște mici umflături numite filiere. Mătasea lichidă se trasformă în ață, pe care păianjenul o țese făcându-și pânza, cu ajutorul filirelor pe care le folosește ca pe niște degete. Un francez s-a apucat odată de crescut păianjeni. El a renunțat la idee curând, dar nu înainte de a reuși să facă niște șosete și mănuși din mătase de păianjen. Toți păianjenii țes mătase, dar nu fac pânze. Păianjenul-scuipător prinde insecte aruncând peste ele un fel de clei lipicios.

Ce simte o insectă cu antenele sale?

Insectele își folosesc antenele pentru a gusta și a mirosi – cu cât sunt mai lungi antenele, cu atât mai bine. Unele insecte le folosesc și ca degete, pentru  pipăit. Antenele unei insecte-mascul sunt deseori mai mari decât ale femelei. Ele îl ajută să o miroase în perioada de împerechere. Mascalul fluturelui de noapte imperial are antene lungi și penate. El le folosește pentru a mirosi fluturii-femelă de la mulți kilometri depărtate.

07/11/2017

Care insectă gustă cu degetele de la picioare?

Majoritatea insectelor gustă hrana cu gura, ca și noi, dar albina poete gusta și cu piciorele. Este de ajuns să aterizeze pe o floare ca să guste meniul zilei!

De ce se transformă omizile în fluturi?

Fiecare fluture trebuie să treacă prin patru stadii de viață înainte de a devini adult. În fiecare stadiu, își schimbă mărimea, forma și culoarea. Fluturele își depune ouăle pe o plantă pe care micile omiz o pot mânca. Omizile mănâncă lacome și cresc foarte repede. Fiecare omidă își face o învelitoare tare, numită pupă. Înăuntru, corpul i se transformă într-un fel de supă mai groasă. Supă se transformă încet într-un fluture. Când fluturele se strecoară afară din pupă, aripile sale sunt moi și șifonate. Ele se usucă la soare.

Care insectă este cea mai bună mamă?

O urechelniță-mamă petrece toată iarna păzindu-și ouăle. Ea le curăță lingându-le și le ține de cald. Când puii ies din ouă, îi hranește cu mâncare scoasă din stomacul ei. Delicios!

Care insectă este cael mai leneș părinte?

Albina-cuc nu are grijă de proprii ei pui. Dimpotrivă, ea se furișează în cuibul altei și își depune ouăle acolo. Când puii albinei-cuc ies din ouă, ei mănâncă tot ce găsesc, chiar și pe surorile și frații lor vitregi. Regina albinelor depune până la 3.500 de ouă pe zi, săptămâni de-a rândul. Nu e de mirare că trăiește numai câțiva ani!

Care insecte poartă armură?

Gândacii au două perechi de aripi, dar folosesc numai una pentru zburat. Cealaltă pereche este ca o armură groasă care acoperă aripile delicate și corpul moale al gândacului. Când un gândac merge pe pământ aripile de zbor sunt ascunse sub o învelitoare lucioasă și tare. Când vrea să zboare, un gândac își deschide învelitoarea tare și își întinde aripile.

14/11/2017

Care gândac folosește un pistol-spray?

Ai grijă la gândacul-bombardier! Își împroașcă dușmanii cu un jet de lichid fierbinte și înțepator. Când jetul este aruncat, se aude un pocnet ascuțit, ca la un mic pistol.

Cine sapă morminte și apoi le jefuiește?

Gândacii-gropar nu au nici un respect pentru morți! Când găsesc un animal mort, se scufundă în sol. Apoi își depun ouăle înăuntrul cadavrului și îl acoperă cu pământ. Când puii ies din ouă, îi așteaptă deja o masă gustoasă și bine păstrată. Amintește-ți cum faci tu bulgarii pentru un om de zăpadă. Așa fac și scarabeii bulgarii într-un ascunziși sigur și îi mănâncă mai târziu.

De ce zboară moliile în jurul becurilor?

Când zboară noapte, moliile folosesc Luna și stelele pentru a se orienta. O lumină strălucitoare nu face altceva decât să le năucească. Ele se rotesc și se izbesc de becul fierbinte, putând chiar să-și ardă aripile.

De ce lucesc licuricii?

Un licurici lucește ca să atragă un partener. El transmite un mesaj luminos altor licurici din împrejurimi, apoi așteaptă un răspuns! Femela licuriciului nord-american este vicleană. Ea trimite semnale ale altei specii de licurici și când un mascul se apropie, îl mănâncă!

22/11/2017

Cum cântă cosașii la vioară?

Cosașul își folosește corpul ca pe o vioară. El folosește un picior din spate drept arcuș, frecându-l de aripă pentru a scoate un țărâit puternic. Într-o zi de vară poți avea o întreagă orchestră în grădină! Gândacilor numiți cari le place să roadă podelele și își atrag partenerii clănțănind din fălci. În trecut, oamenii credeau că ecest ciocănit este un semn că cineva din casă urma să moară.

Cum bâzâie țânțarii?

Femelele țânțar bâzâie bătând din aripi cu o rapiditate de până la 1000 de bătăi pe secundă. Ele fac acest lucru pentru a atrage masculii. Totuși, bâzâitul are alt efect asupra oamenilor. Ei se grăbesc să se dea cu cremă anti-țânțari! Insecta cea mai zgomotoasă din lume este cicada. O poți auzi de la 500 de metri-lungimea a cinci terenuri de fotbal.

De ce trăiesc albinele în stupi?

În sălbăticie, familiile de albine trăiesc în scorburi sau în găurile din stânci. Dacă un crescător de albine prietenos aduce însă niște stupi confortabili, albinele sunt gata să-și schimbe locuința. Desigur, aceasta este un ajutor pentru crescătorii de albine – să iei mierea din stupi este mult mai ușor decât să te cațări într-un copac! Când crescătorii de albine deschid un stup, ei poartă haine speciale, mănuși și mască pentru a se apăra de înțepături.

De ce dansează albinele?

Când o albină găsește multă mâncare, ea zboară înapoi la stup să le anunțe și pe celelalte. Face acest lucru dansând. Numărul mișcărilor de dans și direcția pe care o indică le arată celorlalte albine locul exact către care se îndrepte.

De ce au albinele perii și coșuri?

Albinele au niște coșuri mici pe picioarele din spate și periuțe de păr pe celelalte piciore. Când aterizează pe o floare, albina adună în coșulețele sale o pulbere numită polen. Apoi zboară înapoi la stup pentru a hrăni larvele cu polenul adunat. Urșii fură miere din stupii albinelor. Blana lor groasă îi protejează de înțepături, cu excepția nasului! Nu tuturor albinelor le place să trăiască în stupi. Albinele din unele specii trăiesc singure, în cuiburi.

27/11/2017

Cine omoară peste un milion de persoane pe an?

În unele țări calde, țânțarii poartă o boală mortală, numită malarie, pe care o pot transmite oricărei persoane pe care o înțeapă. Peste 200 de milioane de persoane sunt infectate cu malarie în fiecare an și peste un milion dintre aceatea mor. Doctorii au leac pentru majoritatea mușcăturilor de păianjeni, dar trebuie să știe exact pentru care otravă  te tratează. Așa că, dacă te mușcă vreun păianjen vreodată, nu uita să îl înterebi cum îl cheamă!

Pot păianjenii să omoare oamenii?

Deși mușcăturile de păianjen pot fi extrem de dureroase, foarte puțini sunt îndeajuns de otrăvitori pentru a omorî. Văduva neagră este cel mai cunoscut păianjen mortal. Otrava ei este destul de puternică pentru a omorî un om. Ea mai are un obicei nesuferit – uneori își mănâncă partenerul!

 Sursa: Oare de ce….Romanii purtau togă/Fiona Macdonald ; trad.: de Marius Dinescu -București : Teora, 2003

27/10/2017

Romanii mâncau pizza?

În fiecare zi, romanii cumpărau plăcinte fierbinți și mâncăruri gustoase, asemănătoare cu pizza modernă, din restaurante și tavernele orașelor aglomerate. „Pizza” era acoperită cu ceapă, pește și măsline – dar nu cu roșii, care au fost aduse din America de Sud cu 1500 de ani mai târziu. Tavernele făceau un comerț zgomotos, vânzând mâncare fierbinte și băuturi. Puține familii aveau bucătărie acasă, iar cuptoarele erau interzise în clădirile înalte, de teama incendiilor.

De ce erau drumurile romane atât de drepte?

Romanii erau ingineri străluciți. Înainte de a construi un drum, ei foloseau instrumente de măsură pentru a determina pe unde ar trebui să treacă acel drum. Alegeau traseul cel mai scurt și mai drept dintre două tabere, forturi sau orașe – și îndepărtau tot ce le stătea în cale, clădiri sau alte obstacole. Drumurile legau toate colțurile imperiului.

Ce poduri erau totdeauna pline cu apă?

Apeductele arătau ca podurile, dar în loc de platformă, în partea de sus aveau canal adânc plin cu apă. Romanii le-au construit pentru a transporta apa de la izvoarele din munți la orașele din apropiere. Fără apeducte, populația n-ar fi avut nici băi, nici toalete, nici fântâni cu apă proaspătă. Romanii au inventat și arcadele. fiecare arcadă se sprijinea pe un cadru de lemn până ce ultima piatră, numită cheie de baltă, era pusă la locul ei.

Unde se poate vizita un oraș roman?

Pompei a fost un oraș plin de viață, nu departe de Roma. În anul 79 d.Hr., un vulcan din apropiere a erupt, îngropându-l în cenușă. Pompei a rămas ascuns timp de secole, până într-o zi când niște țărani au descoperi rămășițele romane. Astăzi se poate vizita Pompei pentru a vedea cum era viața în timpurile romane.

Cum am aflat noi despre romani?

Prăbușirea Imperiului Roman a avut loc în jurul anului 470 d.Hr. Totuși, clădirile, mozaicurile, scrierile, picturile și armele romane au supraviețuit. Aceste vestigii povestesc despre modul lor de viață. Unele rămășițe romane sunt destul de neobișnuite. Arheologi din Londra au dezgropat o pereche de chiloți de damă din piele neagră. Cine putea să îi piardă cu atâția ani în urmă?

21.10.2017

Cine erau romanii?

Romanii erau poporul originar din Roma. Cu circa 2000 de ani în urmă, ei au devinit atât de puternici, încât au început să cucerească ținuturile din jurul lor. Prin anul 100 d.Hr., ei conduceau un imperiu imens și erau printre cele mai puternice popoare din lumea antică. O legendă veche spune că orașul Roma a fost întemiat de Romulus. El și fratele său geamăn Remus au fost abandonați de părinți și îngrijiți de o lupoaică!

Toți romanii locuiau în Roma?

Orașul Roma nu era suficient de întins pentru a cuprinde toți romanii! În imperiu, care se întindea de la nord la sud din Britania până în Africa, locuiau în total peste 50 de milioane de oameni. Orice persoană din imperiu era apărată de către armatele romane, dar trebuia să se supună legilor romane. O călătorie călare de la un capat la altul al imperiului ar fi durat circa 100 de zile. Drumul avea peste 3000 de mile romane, adică circa 5000 de kilometri.

Cine a condus Roma?

De-a lungul anilor, Roma a fost condusă în trei moduri diferite: mai întâi de regi, apoi de reprezentanți oficiali aleși de popor, iar în final de împărați, care de fapt erau tot regi. Unii împărați romani au condus cu înțelepciune, iar alții după bunul lor plac.. Nero era nebun și rău. Se spune că el ar fi dat foc Romei. Hadrian a vizitat întregul imperiu și l-a întărit. Caligula a risipit bogățiile Romei. Credea că este un zeu.

Cine erau cei născuți liberi?

Cetățenii romani. Nu numai că aveau drept de vot, dar aveau și locuri grătuite în amfiteatre și puteau folosi gratis băile publice. În vremuri grele, ei căpătau și pâine fără să plătească! Femeile romane nu aveau aceleași drepturi că bărbații. Ele nu aveau dreptul să se supună soțului sau tatălui.Ceea ce nu înseamnă că în totdeauna făceau acest lucru!

Cine erau cei care munceau ca sclavi pentru romani?

Majoritatea muncilor grele din Roma erau făcute de sclavi. Aceștia, bărbați, femei și copii, erau luați prizonieri din afara imperiului și apoi vânduți în piețele Romei. Trebuia ca ei să poarte o plăcuță de identificare, cu numele și adresa stăpânului pe ea – în caz că se rătăceau. Primul împărat roman a fost Augustus. El se sfătuia cu un grup de oameni bogați, numiți senatori, care aveau rolul de a conduce armata și guvernul. Uneori, după mulți ani de serviciu credincios sau dacă stăpânul lor dorea să fie milostiv, sclaii își puteau căpăta libertatea.

17.10.2017

Când folosea armata broaște țestoase?

Când soldații romani avansau spre inamatic, ei alcătuiau o formație specială numită „țestoasa”: țineu scuturile sus, deasupra capetelor, formând un fel de carapace. Acest lucru îi proteja de sulițele inamicului, dar îi făcea să nu mai vadă cu ușurință încotro înaintau! Soldații răniți își bandajau rănile cu pânze de păianjen muiate în oțet – ceea ce nu era la fel de bine pentru păianjeni! Soldații sufereau adisea de foame și frig. Mulți dintre ei sciau acasă, cerând mâncare și îmbrăcăminte.

Care soldați plecau în armată pentru 25 de ani.

Majoritatea soldaților trebuia să stea în armată 25 de ani. Cei care erau cetățeni romani erau mai norocoși: puteau părăsi armata după doar 20 de ani! Soldații aveau o viață grea. Departe de casă, erau nevoiți să facă față pericolului, instrucției dure și pedepselor aspre. În zonele mai calde ale imperiului, soldații nu purtau prea multe lucruri sub tunică. În regiunile friguroase însă, ei putrau pantaloni groși, din lână, ca și localnicii.

Cine a atacat Roma cu elefanți?

Hanibal a fost conducătorul spaniol al cartaginezilor, un popor din nordul Africii. El a condus o armată uriașă și o tumă de elefanți, traversând Franța și Alpii acoperiți cu zăpadă, într-un lung marș către Italia. În bătălie, elefanții au atacat soldații romani, care, după puțin timp, au fugit îngroziți. Regina Cleopatra a Egiptului și-a folosit frumusețea și farmecul pentru a lupta împotriva romanilor. Ea a făcut ca doi comandanți romani să se îndrăgostescă de ea: Iulius Cezar și Marc Antoniu.

 Care gărzi ale Romei făceau ga-ga-ga?

Un cârd de gâște sacre trăia printre templele de pe Colina Capitoliului din Roma. Într-o noapte întunecoasă, un trib neîndurător, galii, plănuia un atac. Ei s-au furișat pe deal, dar au fost auziți de gâște, care au gâgăit un avertisment răsunător și astfel au salvat locuitorii Romei.

Cine i-a tăiat pe romani în bucăți?

Când romanii au atacat Britania, au avut de înfruntat luptători fioși, precum regina Boadicea. Legenda spune că ea a fixat cuțite ascuțite pe rotile carului său de luptă, pe care l-a condus apoi drept către liniile de soldați romani. Aoleu!

10.10.2017

Pe cine venerau romanii?

Romanii venerau sute de zei și zeițe. Ei credeau că zeii veghează asupra lor zi și noapte. Unii zei aveau în grijă pământul și marea. Alții protejau anumite grupuri, precum medicii, negustorii și soldații, iar alții se ocupau de diferite aspecte ale vieții oamenilor – sănătatea, frumusețea sau dragostea. Romanii considerau că șerpii aduc noroc, de aceea i-au pictat pe pereți. Romanii credeau că în râuri, păduri și câmpii locuesc spirite care protejază animalele și plantele care trăiesc acolo.

De ce erau palide femeile romane? 

Un ten era un semn sigur că o femeie romană provenea dintr-o  familie nobilă și bogată. Femeile mai sărace erau nevoite să muncească în aer liber. Fețele lor deveneau arse de soare în verile fierbinți, iar vânturile reci ale iernilor le făceau pielea aspră și roșie. Bărbații care doreau să fie la modă foloseau parfumuri și machiaj. Aveau chiar și mici petice, din piele, care se lipeau pentru a masca petele sau cicatricele. Romanii foloseau toate felurile de instrumente cosmetice – piepteni și ace de păr, din os, fiare încălzite pentru smulgerea firelor de păr și mici lingurițe cu care își scoteau ceara din urechi.

De ce femeile romane își loveau coafezele?

Majoritatea femeilor romane nobile aveau două sau trei sclave tinere care le aranjau părul. Unele dintre nobile dădeau dovadă de cruzime: ele își împungeau sclavele cu un ac de păr dacă acestea le trăgeau din greșală de păr și chiar le biciuiau atunci când coafura nu ieșea bine. Perucile erau la modă. Părul blon provenea de la sclavele germane, cel negru lucios era cumpărat la femeile sărace din India.

De ce romanii purtau togi?

Bărbații purtau togi la ceremoniile speciale. Purtarea unei togi arăta că erai cetățean roman. Sclavii nu aveau voie să poarte togi. Toga unui cetățean obișnuit era albă, a unui senator avea o margine purpurie, iar a împăratului era în întregime purpurie

De ce romanii făceau baie împreună?

Pe vremea romanilor, băile nu erau doar locuri pentru spălat. Se asemănau mai degrabă cu cluburile de sănătate de astăzi. Oamenii se duceau acolo pentru a se menține în formă, pentru jocuri și sporturi, pentru a se întâlni cu prietenii, pentru a se relaxa după o zi grea de muncă – dar și pentru o baie bună! Romanii nu foloseau aproape niciodată săpun – totuși nu erau murdari. Ei se frecau pe tot corpul cu ulei de măsline și apoi îl răzuiau cu ajutorul unui instrument neascuțit de metal, numit strigil. Murdaria de pe piele era îndepărtată o dată cu uleiul. Pentru încălzirea apei de baie era folosit aerul fierbinte de la sobele amplasate la subsol. Acest lucru făcea pardoseala băii foarte fierbinte, astfel că oamenii purtau sandale ca să nu-și ardă tălpile!

05.10.2017

Cine locuia în clădiri înalte?

Roma era un oraș aglomerat, cu spațiul locuibil limitat. Mulți oameni obișnuiți locuiau în clădiri înalte, chiar și cu șase etaje. La parter erau prăvălii și taverne zgomotoase. La ultimul etaj earau mansarde ticsite. Cele mai bune apartamente erau la mijloc. Romanilor le plăcea grădinăritul. Grădinile oamenilor bogați aveau bazine și fântâni. Dar până și familiile cele mai sărace aveau ghivece cu flori pe pervazul ferestrelor. Clădirile înalte ale romanilor erau atât de prost clădite, încât deseori se prăbușeau. Pentru a evita accidentele, împăratul Augustus a dat o lege prin care se interzicea construirea de noi clădiri cu înălțimea mai mare  20 de metri.

Care case aveau găuri în acoperiș?

Casele oamenilor bogați erau construite în jurul unei curți interioare descoperite. Prin partea deschisă a acoperișului întrau vara lumina și adierile răcoroase, dar iarna și pătrundeau vântul rece și ploaia.

Care câine de pază era făcut din piatră?

Multe case romane aveau lângă ușa din față imaginea unui câine de pază. Ca toate mozaicurile, imaginea era făcută din bucăți mici de piatră. Cuvintele „CAVE CANEM”, adică „feriți-vă de câine”, aveau rolul de a speria hoții!

Cine a adus sclavi, mirodenii și mătase?

Negustorii călătoreau în tot imperiul și chiar mai departe pentru a aduce mărfuri cetățenilor Romei. Pe lângă produse obișnuite, ca grâul și lemnul, ei aduceau sclavi din nordul Africii, mirodenii din India și minunata mătase din china. Majoritatea negustorilor preferau să-și țină corăbiile în port toată iarna, la adăpost de furtuni și naufragii.

Unde a fost primul centru comercial din lume?

Forumul lui Traian era o piață în centrul Romei. Avea 150 de prăvălii, birouri administrative și un uriaș spațiu liber în care comercianții puteau să-și așeze tarabele. Cetățenii se plimbau prin Forum, uitându-se la mărfuri și discutând cu familia și cu prietenii.

 

Sursa: Oare de ce… În Sahara este frig noaptea /Jackie Gaff ; trad.: Viorica Horga-București : Teora, 2003

01.09.2017

Ce este un deșert?

Deșerturile sunt locurile cele mai uscate din lume – ținuturi în care nu plouă aproape niciodată. În cele mai multe dintre ele, într-un an cad mai puțin de 25 cm de apă – a zecea parte din cât plouă în fiecare an în pădurile tropicale, care sunt regiunile cele mai umede din lume.

Toate deșerturile sunt fierbinți?

În multe deșerturi este atât de cald, încât ziua poți să frigi un ou pe suprafața unei pietre. Totuși, nu toate deșerturile sunt la fel. În unele deșerturi, vara este cald ca într-un cuptor și iarna este un ger năprasnic, iar în altele vremea este rece tot anul.

De ce sunt deșerturile nisipoase?

Deșerturile nisipoase sunt formate mai ales prin acțiunea vântului. Șueierând în lung și-n lat, vântul se năpustește asupra rocilor, pe care le roade. Încet-încet, roca se sparge în pietre și pietricele, care, cu trecerea timpului, se fărâmă în mici grăuncioare de nisip.

Ce este o oază?

Deși într-un deșert cade puțină apă sub formă de ploae, există și unele locuri unde apa iese la suprafață din adâncurile pământului. Dacă este suficientă apă pentru ca plantele să crească în tot timpul anului, locul poartă numele oază.

Cum înșală lumina soarelui călătorii din deșert?

Nimic nu-și dorește mai mult să vadă un călător în deșert decât apă. Dar, câteodată, lacul albastru sclipitor care îi apare în față nu este deloc apă – este doar imaginea cerului. Aceste iluzii luminoase se numesc miraje.

07.09.2017

Cât timp poate să reziste o cămilă fără apă?

Cămilele pot trăi zile întregi fără apă – sau chiar săptămâni, dacă găsesc destule plante zemoase de mâncat. Când o cămilă se adapă, poate înghiți 100 de litri în 10 minute. O cămilă poate rezista fără să mănânce câteva săptămâni, cocoașa ei fiind ca un rucsac, în care alimentele sunt depozitate sub formă de grăsime.

Care șopârle de deșert sunt otrăvitoare?

În deșerturi trăiesc sute de feluri de șopârle, dar numai două dintre ele sunt otrăvitoare – gila din SUA și șopârla cu mărgele din Mexic. Dar n-avea grijă. Aceste șopârle își folosesc otrava mai ales pentru a se apăra de dușmani, nu pentru a-și  ataca prada.

De ce au scorpionii un ac în vârful cozii?

Scorpionii injectează otravă prin coadă, dar numai dacă sunt cu adevărat iritați. De obicei, ei își folosesc doar cleștii pentru a prinde și a-și omorî prada. Scorpionii au ochii mici și nu văd prea bine, așa că își urmăresc prada folosindu-se de simțul pipăitului și al mirosului. Scorpionii se hrănesc în special cu insecte și păianjeni, dar scorpionii mari mănâncă șopârle și șoarece.

Cum trăiesc oamenii în deșert?

Supraviețuirea în deșert depinde numai de găsirea apei și a hranei suficiente pentru a putea trăi. Unii locuitori ai deșertului se mută mereu dintr-un loc în altul, în căutarea surselor de apă și de hrană. Acești călători se numesc nomazi. Populația San din deșertul Kalahari este atât de pricepută în defectarea apei, încât poate găsi chiar și ochiuri mici de apă sub nisip. Oamenii trag apa print-o tulpină de trestie și o păstrează în cojile ouălor de struț.

Cine mânca furnicii?

În trecut, aborigenii nomazi din deșerturile Australiei supraviețuiau numai din hrana găsită în natură – de la canguri până la șopârle, insecte și plante. Lucrurile dulci erau foarte rare, așa că un cuib de furnici culegătoare de miere era o tratație deosibită. Atunci când ploile fac deșertul să înflorească, furnicile culegătoare de miere se hrănesc cu nectarul dulce al florilor. Unele depozitează nectarul în corpul lor, transformându-se în borcane vii cu miere.

14.09.2017

De ce își construesc oamenii deșertului case din noroi?

Noroiul este un material de construcție foarte bun. Casele cu pereți groși făcuți din noroi rămân răcoroase în interior atunci când afară arde soarele, iar când afară se face frig, ele sunt călduroase. Și lucrul cel mai bun este că noroiul e cât se poate de ieftin – trebuie doar să săpi ca să-l scoți.

Există orașe în deșert?

Sigur că există. Deși în trecut mii de oameni ai deșertului duceau o viață nomadă, foarte puțini mai trăiesc și azi la fel. Cel mai mulți trăiesc în preajma oazelor, în văile unor ape curgătoare, ca Nilul, sau la marginea deșertului.

De ce au importat exploratorii australieni cămile?

Robert Burke și William Wills au fost primii coloniști care au străbătut Australia de la sud la nord, în februarie 1861. Ei au dorit să aibă cămile pe care să încarce proviziile, pentru că drumul lor trecea prin deșerturile din inima continentului. Dar pentru că nu existau cămile în Australia, exploratorii au fost nevoiți să le importe din Afganistan.

Ce explorator din deșert a cărat apă în cizme?

Suedezul Sven Hedin era pe punctul de a muri de sete la traversarea deșertului asiatic Takla-Makan, în 1890. Atunci când a dat , în sfârșit, de apă, doi dintre însoțitorii săi muriseră, iar al treilea renunțase de câteva ore să mai meargă. Heidin a salvat viața celui de-al treilea, ducându-i apă în cizme sale.

Care este cea mai grea cursă de alergări?

Trebuie să fii făcut dintr-un material rezistent pentru a concura în Maratonul nisipurilor. Această cursă de alergări se desfășoară în deșertul Sahara, alergătorii parcurgând circa 230 km în șase zile-adică mai mult decât cinci distanțe de maraton. Deși temperatura poate atinge la miezul zilei 45 C,alergătorii din Sahara trebuie să-și care, pe lângă cort, mâncare, haine și tot ce au nevoie.

Ce este aurul negru?

Oamenii numesc adesea petrolul „aurul nedru”, pentru că este una dintre cele mai valorase resurse naturale de pe planeta noastră. Petrolul a făcut ca persoane sau chiar țări întregi care l-au descoperit pe teritoriul lor să devină foarte, foarte bogate. O mare parte din petrulul lumii este extras forând adânc în solul pietros al deșerturilor Arabiei.

A crescut vreodată iarba în deșertul Sahara?

Clima se schimbă treptat. Cu mii de ani în urmă, Sahara era o regiune mult mai umedă, cu iarbă pentru hrana animalelor. Știm acestă datorită fosilelor și picturilor pe stâncă din timpuri străvechi, care ne arată că odată au trăit aici vaci, antilope, girafe și elefanți.

Ce transformă un țunut înverzit într-un deșert?

O mare vină o are creșterea excesivă a numărului de animale. Rădăcinile plantelor fixează solul, împiedicând vântul să îl spulbere. Atunci când oamenii cresc prea mult animale la marginea deșertului acestea mănâncă toate plantele, solul dispare și ținutul se transformă într-un deșert.

Pot fi transformate deșerturile în câmpuri înverzite?

O cale de a face ca deșerturile să devină din nou verzi o reprezintă proiectele uriașe de irigații. În unele părți din Africa de Nord, nisipul este presărat cu câmpuri verzi, rotunde, create cu ajutorul unor gigantice stropitoare rotative. În unele părți din Arabia, reziduurile de la rafinarea petrolului sunt împrăștiate pe dunele de nisip. Amesticul noroios cenușui reține apa, permițând creșterea plantelor.

Sursa: Oare de ce … Marea este sărată / Anita Ganeri; trad.: Marius Dinescu – București : Teora, 2003.

22.12.2015

Cît de adînc se scufundă submarinele?

Puține submarine se pot scufunda mai adînc de 200 de metri sub nivelu apei oceanului. Asta înseamnă o adîncime cam de 100 de ori mai mare decît a unei piscine olimpice.

Ce nave se scufundă cel mai adînc ?

Scufundătorii folosesc niște mici nave numite submersibile pentru a expora apele adînci și pentru a căuta epave și comori scufundate. Titaicul a fost un imens transatlantic de s-a scufundat acum mai mult de 90 de ani. Scufundătorii au găsit epava în anul 1985, la 3.781 de metri adîncime. Ei au reușit să ajuncă acolo într-un submersibil numit ALVIN.

Care a fost cea mai adîncă scufundare?

În anul 1960, doi bărbați s-au scufundat aproape 11 kilometri în Groapa Marianelor din Oceanul Paific. Ei au folosit unul dintre primele submersibile, o navă extrem de rezistentă, numită Trieste. A durat cam 5 ore pînă cînd aceasta a atins fundul oceanului.

04.12.2015

Care pește vînează cu un ciocan?

Rechinul – ciocan are u n cap mare în formă de ciocan. Dar acestă unealtă este pentru vînat, nu pentru bătut cuie. Ochii și nările rechinului sunt la fiecare capăt al ciocanului. În timp ce înoată, rechinul își leagănă capul dintr-o parte în alta în căutarea hranei.

Care este cel mai ”șocant” pește?

Unii pești produc șocuri electrice pentru a se apăra sau pentru a ameți animalele pe carevor să le mănînce. Cel mai ”șocant” pește oceanic este peștele-torpilă. Cu elictricitatea sa ai putea aprinde un bec.

Care pește seamănă cu pietrele?

Peștii – stîncă arată exact ca niște bucăți de stîncă, dar sunt mult mai periciloși. Dacă unul este atacat, își folosește spinii ascuțiți ca acele, aflați pe aripioare, pentru a-și injecta inamicul cu o otravă.

19.11.2015

Care este cel mai mare pește?

Rechinul – balenă este cel mai mare pește din lume. Este gigantic – lung cît opt scufundători așezati unul după altul și greu cît șase elefanți mari.

Care este cel mai rapid pește?

Peștele – spadă poate înota cu o viteză de peste 100 de kilometri pe oră – la fel de repede ca o mașină. El își lipește foarte strîns aripioarele de corp, iar botul său ascuțit taie apa ca un cuțit.

Care este cel mai mare crab ?

Crabul – păiangen gigant din Japonia măsoară aproape 4 metri între vîrfurile cleștilor din față. El s-ar putea întinde suficient de mult încît să cuprindă un hipopotam.

02.11.2015

Unde trăiesc îngerii, bufonii și papagalii?

Peștii-înger, peștii-bufon și peștii-papagal sunt numai cîteva dintre miile de specii de animale minunate care trăiesc în recifele de corali. Astfel de pești tropicali au deseori culori vii și modele uimitoare.

Ce este un recif de corali?

Un recif de corali este ca un frumos gard viu subacvatic. El pare împietrit și mort, dar de fapt este viu! Coralul este alcătuit din straturi de schelete tari a milioane de animale micuțe care au murit. Fiecare strat nou se adaugă celui de dinainte, alcătuind încet stînca de coral.

Unde se găsește cel mai mare recif de coral?

Cel mai mare recif de corali din lume se găsește în apele calde și puțin adînci ale coastei nord-estice a Australiei. El se numește Marea Barieră de Corali și se întinde pe mai mult de 2.000 de kilometri. Este atît de mare încît poate fi văzut din spațiu.

20.10.2015

De ce se rostogolesc valurile?

Valurile sunt ondulații ale apei, create de vînt pe suprafața oceanului. Într-o zi calmă abia se mișcă, însă pe vreme de furtună se rostogolesc din ce în ce mai repede și cresc din ce în ce mai mari, pînă cînd formează uriașe ziduri de apă.

Există rîuri în ocean?

În ocean există niște fîșii late de apă numite curenți, care curg la fel ca rîurile. Curenții se deplasează mai repede decît apa din jurul lor, circulînd dintr-o parte în alta a lumii.

De ce urmăresc marinarii mareele?

De două ori pe zi, nivelul apei se ridică și apoi scade la loc. La flux, apa este adîncă, iar vapoarele pot intra și ieși din porturi. La reflux însă, apa este atît de puțin adîncă încît marinarii sunt blocați fie pe țărm, fie în larg!

06.10.2015

Cărui animal îi place cel mai mult să se joace?

Delfinii sunt jucăuși și încredzători. Unii sunt atît de prietenoși încît te lasă să înoți împreună cu ei. Delfinii au și salvat persoane de la înec, folosindu-și boturile pentru a le împinge către țărm.

Cum folosesc balenele și delfinii sunete pentryu a vedea?

Balenile și delfinii folosesc urechile, nu ochii, pentru a se orienta. În timp ce înoată, emit sunete scurte ce se transmit prin apă. Cînd sunetele se lovesc de ceva solid, ecoul vine înapoi – la fel ca o minge care se izbește de un perete. Ecoul îi spune animalului ce are în față.

Care viețuitoare marine cîntă ca niște păsări?

Delfinii albi sunt porecliți ”canarii mărilor” pentru că ciripesc, aidoma păsărilor. Ei pot să se mugească, precum vacile, să scoată sunete de clopoței sau să plescăie zgomotos!

23.09.2015

Cum respiră peștii sub apă?

Peștii trebuie să respire ca să trăiască, exact ca și tine. Dar în timp ce tu iei oxigenul din aer, peștii îl iau din apă. În timp ce înoată, peștii înghit apă și o dau afară prin niște deschzături aflate în zona capului, numite branhii. În interiorul branhiilor, oxigenul trece din apă în sîngele peștilor.

Cum înoată peștii?

Peștii înoată folosindu-și mușchii pentru a-și ondula corpul. Mișcarea cozii dintr-o parte în alta le dă un plus de viteză. Ei își folosesc celelalte aripioare pentru a-și menține echilibrul și pentru a chimba direcția.

Ce pasăre ”zboară” sub apă?

Pinguinii nu pot zbura prin aer pentru că aripile lor sunt prea scurte și boante. Ei se simt în largul lor în ocean, unde își folosesc aripile ca pe niște înotătoare.

Ce animal se deplasează ca o rachetă?

Calmarii nu au aripioare sau coadă, însă se deplasează foarte rapid. Aceștea absorb apă în corp și apoi o dau afară atît de puternic, încît sunt împinși cu forță înapoi.

03.09.2015

Cum este fundul mării?

Ai putea crede că fundul mării este neted și plat, dar nu este așa – cel puțin nu peste tot. Există munți și văi, dealuri și cîmpii, ca și pe uscat.

Există munți sub apă?

Da, o mulțime  – și toți sunt vulcanici! Cineva a numărat cam 10.000, dar s-ar putea să existe de fapt de două ori mai mulți. Ei se numesc munți oceanici. Unii sunt atît de înalți încît vîrfurile lor ies afară din apă, formînd insule.

24.08 2015

Care pește are faruri?

Pe fundul oceanului este atît de întuneric, încît unii pești își fac singuri lumină. Peștele-pescar are o aripioară lungă care atîrnă în fața sa. La capătul acesteia se află un ”glob”care strălucește. Peștii mici sunt atrași de lumină, pentru a dispărea apoi în gura căscatăși lacomă a apeștelui – pescar.

Cît de adînc este oceanul?

Departe de țărm, oceanul se adîncește în cele mai multe locuri pînă la circa 4 kilometri, putînd ”înghiți” de trei muntele  Ben Nevis, cel mai înalt din Marea Britanie!

Cum se formează hornuri sub apă?

În unele locuri, șuvoaie de apă clocotindă țîșnesc din găuri de pe fundul mării. Mici particule din apă fierbinte se depun, ridicînd în timp hornuri ciudate în jurul găurilor.

05.08.2015

Din ce este făcut nisipul?

Uită-te de aproape la puțin nisip și vei vedea că este făcut din mici fragmente de pietre și cochilii. Bucățele de piatră provin din stînci care au fost fărămîțate de ploi sau de mare. Cochiile sunt aduse de maree și sparte de valurile puternice.

Cum se formează peșterile?

Pe măsură ce valurile levesc cu nisip și pietre într-o stîncă, aceasta se roade. Se formează întîi o scobitură mică, apoi o gaură mare. După un timp foarte lung, gaura ajunge o peșteră întunecată și umedă, în care picură apă.

De ce se agață unii melci de pietre?

Ca multe alte animale de pe țărîmul mărilor, și melcii plați au o viață grea. Cînd vine fluxul, sunt loviți de valuri. Cînd apa se retrage, sunt trași și smunciți de șuvoaiele învolburate. Săracii melci trebuie să se agațe bine de pietre ca să nu fie luați de ape!

22.07.2015

De ce se temeau cel mai tare marinarii?

Pe timpuri trebuia ca marinarii să suporte mîncarea proastă, furtunile înspăimîntătoare… și atacurile piraților! Pirații colindau mările în căutarea corabiilor negustorilor, încărcate cu mărfuri prețioase și comori. Cînd pirații găseau o corabie, se urcau la bordul ei, atacau echipajul și furau toate bunuriele de valoare.

Cine a navigat prima dată în jurul lumii?

În 1519, o flotă alcătuită din cinci vase a plecat din Spania pentru a naviga în jurul lumii. Căpitanul ei, Fernando Magellan, a fost ucis pe drum. Numai o corabie și 18 oameni au terminat călătoria, care a durat trei ani.

06.07.2015

Este Marea Roșie cu adevărat roșie ?

Porțiuni ale Mării Roșii par într-adevăr roșii. Vara, milioane de plante mici, roșii, numite alge, cresc în apă. Nu te speria, nu o să te înroșești dacă înoți acolo!

Cît de mare este oceanul?

Oceanul este cu adevărat ENORM! Prin comparație cu suprafața uscatului, este de două ori mai mare . De fapt, este alcătuit din patru oceane: Oceanul Pacific, Oceanul Atlantic, Oceanul Indian și Oceanul Arctic. Deși au nume diferite, oceanele se unesc pentru a forma un imens ocean planetar.

De ce marea este sărată?

Apa de mare este sărată la gust pentru că are sare în ea! Sarea este la fel cu cea pe care oamenii o presară pe mîncare. Majoritatea sării din apă vine de pe uscat. Ploaia spală sarea, o transportă în rîuri, care la rîndul lor o duc în mare.

18.06.2015

Care este cel mai mare ocean ?

Pacificul este de departe cel mai mare ocean din lume. Este mai mare decît toate celelalte oceane la un loc și este și mai mult adînc. Dacă te uiți la un glob pămîntesc, vei vedea că Pacificul acoperă aproape jumătate din el.

Care este diferența dintre o mare și un ocean?

Oamenii folosesc adesea cuvintele mare și ocean pentru a spune același lucru. Este bine și așa, dar pentru un om de știință mările sunt numai părți ale unui ocean-cele care se află maui aproape de uscat. De exemplu, Marea Mediterană se găsește între Africa și Europa.

Sursa:   Oare de ce … Triceratops avea coarne / Rod Theodorou; trad.: Alina Teodoru – București : Teora, 2003.

04.06.2015

Mai există azi dinozauri?

Deși în prezent nu mai trăiesc dinozauri adevărați, putem întîlni cîteva rudenii ale lor. Savanții cred că păsările sunt urmașile dinozaurilor, deoarece scheletele lor se aseamănă foarte mult. priviți deci cu atenție prima pasăre pe care o zăriți stînd în cuib, într-un pom sau țopăind pe pajiște!

18.05.2015

Cum se găsesc fosilele de dinozauri?

Fosilele de dinozauri sunt, de obicei, înglobate în roci, deci trebuie săpat pentru a le scoate. Uneori, ele sunt descoperite din întîmplare, dar cele mai multe fosile au fost descoperite de savanți, care caută acolo unde știu că le-ar putea găsi. Este mai ușor decît pare, deoarece numai anumite feluri de roci conțin fosile de dinozauri.

Unde au fost găsiți dinozaurii?

Dinozaurii au trăit peste tot. Fosilele lor s-au găsit în locuri situate la mare depărtare unele de altele, ca SUA și China, Anglia și Australia, și chiar în Antarctica!

06.05.2015

De unde știm cum arătau dinozaurii?

Deoarece numeni nu a văzut vreodată un dinozaur viu, a trebuit ca savanții să fie puțini detectivi. Punctele lor de plecare sun oasele din fosile, din care se poate construi un schelet. Fosilele sunt rămășițe petrificate de animale și plante care au trăit cu foarte mult timp în urmă.

Ce culoare aveau dinozaurii?

Nimeni nu știe ce culoare aveau dinozaurii. S-au găsit fosile de piele, dar acestea arătă doar că aveau solzi.

16.04.2015

Ce mîncau dinozaurii?

Dinozaurii carnivori nu mîmcau numai alți dinozauri. Existau multe viețuitoare cu care se puteau hrăni, de la insecte , șopîrle și păsări pînă la mici mamifere asemănătoare unui șobolan blănos. Dinozaurii vegetarieni mîncau frunze de arbori și plante.

Care dinozauri aveau sute de dinți?

Dinozaurii cu cioc de rață aveau o mulțime de dințișori, așezați în rînduri strînse. Cînd mestecau, dinții lor erau ca o răzătoare pentru legume.

De ce mîncau dinozaurii pietre?

Unii dinozauri înghițeau pietricele, care se adunau în stomacul lor ca bilele într-o punguță. Acestea aveau un rol asemănător dinților, ajutînd la măcinarea plantelor tari.

Cărui dinozaur îi plăceau ouăle le micul dejun?

În loc de dinți, Oviraptor aveau un cioc puternic și doi colți ascuțiți în cerul gurii. Probabil că folosea colții pentru a perfora ouăle altor dinozauri, astfel încît să le poată sorbi conținutul.

07.04.2015

Dinozaurii cîntau?

Unii dinozauri cu cioc de rață aveau capete muzicale! Coarnele și crestele lor erau goale pe dinăuntru, ca țevele de trombon. Mulți savanți sunt de părere că, suflînd puternic pe nas, dinozaurii cu cioc de rață scoteau niște sunete bubuitoare, ca o sirenă de vapor.

 

Care dinozauri loveau cu capul?

Stegoceras avea oasele capului atît de tari încît probabil că lupta lovind cu capul. Cranul lui era ca o cască de protecție, aprînd creierul fragil din interior.

Dinozaurii erau lăudăroși?

Multor animale le place să se grozăvească în fața celorlalte, mai ales cînd își caută perechea. Se par că și dinozaurii făceau la fel. Cei cu bot de rață probabil că se făceau remarcați prin crestele lor viu colorate și cu diferite modele

18.03.2015

Care dinozaur avea un spin în coadă?

Stegosaurus nu avea coarne; armele sale mortale se aflau în cealată parte a corpului. Spinii lungi și ascuțiți din coadă nu erau otrăvitori, ca acele albinilor, totuși puteau produce răni urîte.

Care dinozaur folosea biciul?

Dinozaurii cu gît lung erau destul de mari pentru a-i speria pe cei mai mulți carnivori. Dar dacă un dinozaur ca Diplodocus era nevoit să gonească un atacator, își putea folosi coada sa lungă ca pe un bici.

03.03.2015

De ce Triceratops avea coarne ?

Triceratops arăta destul de înfricoșător, dar era erbivor și mai mult mînca decît se lupta. Își folosea cele trei coarne ascuțite pentru a-i speria pe dinozaurii carnivori flamînzi sau, dacă nu reușea, ca să se lupte cu aceștea.

Care dinozaur avea platoșă?

Pe pielea groasă de pe spatele unui Ankylosaurus creșteau bucăți de os, unele din ele ascuțite. Datorită acestei armuri osoase, dinozaurul era ca un tanc viu, foarte greu de atacat!

23.02.2015

Putea vreun dinozaur să înoate?

Se poate ca dinozaurii să fi înotat dacă doreau să traverseze un rîu, dar nu trăiau în apă. Totuși, în epoca dizaurilor trăiau în ocean tot felul de alte reptile, iar unele dintre acestea chiar semănau puțin cu dinozaurii.

  • Kronosaurus era de-a dreptul uriaș ! Craniul lui era de peste două ori mai mare decît cel de Tyrannosaurus.
  • Mosasaurus era o șopîrlă de mare gigantică.
  • Elasmosaurus avea un gît lung, ca un șarpe, semănînd cu Diplodocus și cu alte sauropode. Probabil că înota ținîndu-și gîtul și capul afară din apă, scufundîndu-le brusc pentru a prinde peștii care treceau pe lîngă el.
  • Ichthyosaurus seamăna destul de mult cu delfinii actuali. Avea ochi foarte ageri, pentru a zări peștii cu care se hrănea, și putea înota foarte repede, pentru a-i prinde.
  • Pe vremea dinozaurilor, în mare trăiau și crocodilii.Botul lung al unui Teleosaurus era garnisit cu o mulțime de dinți ascuțiți – ceamai bună unealtă pentru prinderea peștilor sau a calmarilor lunecoși.

Putea vreun dinozaur să zboare?

În vremea dinozaurilor existau o mulțime de reptile zburătoare, dar, din ceea ce se știe pînă acum, nici una nu era dinozaur propriu-zis. Reptilele zburătoare sunt numite ”pterozauri„. Unele erau mici cît o rîndunică, altele erau uriașe.

  • Pteranodon era mai mare decît orice pasăre zburătoare de azi. Creasta îl ajuta, probabil, la menținerea direcției de zbor.
  • Pterozaurul Quetzalcoatlus a fost cea mai mare zburătoare din istoria  Pămîntului. Era mai mare  decît un deltaplan actual.

10.02.2015

Dinozaurii făceau ouă?

Da, dinozaurii făceau ouă, ca și reptilele din zilele noastre. Mamele depuneau ouăle în cuiburi, pe pămînt. Ouăle de dinozauri aveau mărimi și forme diferite – unele erau aproape rotunde, altele erau lungi și subțiri.

Care dinozaur era o mamă bună?

În 1978, oamenii de știință au descoperit în Montana, SUA, ceva extraordinar: un întreg teren pe care cuibăriseră dinozaurii, cuiburi, ouă, chiar și pui. Dinozaurii care depuseseră acele ouă au fost numiți Maiasaura, ceea ce înseamnă ”șopîrlă – mamă bună”.

19.01.2015

Care era cel mai mare Dinosaur?

Brachiosaurus era gigantic. Dacă ar fi trăit în zilele noastre, ar fi putut arunca o privire peste un bloc cu patru etage. Era atît de mare că ar fi trebuit să te ridici pe vîrfuri ca să-i ajungi la genunchi. Iar oamenii de au descoperit oasele unui dinozaur cu gîtul lung, numit Seismosaurus, care era și mai mare!

Care era cel mai mic?

Compsognathus este cel mai mic dinosaur găsit pîna acum – era puțin mai mare decît o gîină. El alerga pe cele două picioare subțiri vînînd animale mici, cum sunt șopîrlile.

06.01.2015

De ce  Iguanodon ținea degetele ridicate ?

Iguanodon era un erbivor uriaș și cumsecade, dar avea ghiarele de la degetela mari în formă de pumnal . Poate că folosea aceste ascuțișuri ca arme secrete, înjughiindu-și atacatorii.

Care dinozaur piscuia?

Baryonyx avea ghiarele chiar mai mari decît cele de Deinonychus, dar era mult prea mare și prea greu ca să atace  lovind cu ghearele de la picioare. În chimb, este posibil ca Baryonyx să-și fi folosit ghearele pentru a scoate pești din rîuri, așa cum fac urșii grizzly astăzi.

18.12.2014

De ce Tyrannosaurus avea gară mare?

Tyrannosaurus era un carnivor uriaș. Cu cei aproape 6 metri ai săi, era de trei ori mai înalt decît un urs grizzly. Gura sa era, de asemenea, uriașă – atît de mare încît te putea înghiți dintr-o dată!

Care dinozaur atacă ”cuțite”?

Deinonychus era un ucigaș rapid și eficient.Avea dinți ascuțiți pentru a mușca, iar labele din față erau puternice și aveau ghiare, ca să apuce și să sfîșie. Dar cele mai periculoase arme ale sale erau cele două ghiare lungi și încovoiate – cîte una la fiecare picior. Cînd Deinonychus lovea cu piciorul, ghiara sa tăioasă ieșea la iveală ca un cuțit cu arc.

03.12.2014

Cît de mulți dinozauri au existat ?

Au existat foarte mulți dinozauri diferiți. Oamenii de știință deosebesc deja vreo 300 de feluri și mereu se mai descoperă cîte unul. Unii dinozauri erau mai mari , alții erau mai mărunței. Unii erau carnivori fioroși, alții erau niște vegetarieni cumsecade, care se hrăniau cu plante.

Cu cît timp în urmă au trăit dinozaurii ?

Dinozaurii au trăit cu MILIOANE de ani în urmă. Primii au apărut acum vreo 230 de milioane de ani, iar ultimii au dispărut, din cîte se știe, cu peste 65 de milioane de ani în urmă. În comparație cu această perioadă, istoria omenirii este o nimica toată – noi existăm de-abia de 2 milioane de ani.

Sursa:   Oare de ce … Munții au zăpezi pe culmi / Jackie Gaff ; trad.: Viorica Horga – București : Teora, 2003

18.11.2014

Unde se află ” marele bolovan” ?

Cea mai mare stîncă din lume este un loc deosebit pentru aborighenii din Austria centrală, care o numesc Uluru, însemnînd ” marele bolovan” . Uluru se înalță la aproape 348 de metri deasupra deșertului înconjurător și are în jurul bazei aproape 9 kilometri.

De ce urcă oamenii pe muntele Fuji?

Cu cei 3.776 de metri ai săi, Fuji este muntele cel mai înalt din Japonia și unul dinte cei mai frumoși munți din lume. Este și unul dintre locurile sacre ale japonezilor – în fiecare an, mai mult de jumătate de milion de oameni îl urcă pentru a se ruga pe vîrful lui.

Care munte arată ca o tăblie de masă ?

Muntele Plat din Africa de Sud a fost numit așa pentru că are creastă la fel de plantă ca tăblia unei mesei. Deseori este învăluit în nori, cărora localnici le spun „Fața de masă”.

05.11.2014

Care este cel mai lung tunel prin munte?

În Elveția se află unii dintre cei mai înalți munți din Europa, ca și cei mai lung tunel străbătut de o șosea. Tunelul St. Gotthard străpunge munții Alpi pe o lungime de 16 km, legînd Elveția de Italia.

Unde este cea mai înaltă cale ferată din lume?

Cei care călătoresc cu trenul între Lima și Huancayo, în Peru, America de Sud, trebuie să poată rezista la mare altitudine. Calea ferată traversează munții Anzi și trenul urcă la mai mult de 4.800 de metri deasupra nivelului mării.

Care este calea ferată cu cea mai mare pantă?

Priveliștea este minunată pe calea ferată Katoomba din Munții Albaștri ai Australiei, dar călătoria îți cam dă fiori. Calea ferată este cea mai abruptă din lume, trenul coborînd 415 metri în mai puțin de două minute.

20.10.2014

Cum fac oamenii surf pe zăpadă?

 Ei merg la munte cu un snowboard. Un snowboard este o combinație între un schi, o placă de surf și un  skateboard fără rotile. Cînd a fost fabricat pentru prima dată, în 1960, s-a numit „snurfer”.

Cine coboară muntele mai repede decît un tren expres?

Trenurile de mare viteză gonesc cu mai mult de 200 km/h, ceea ce pot face și schiorii în probele de cobîrîre și practicanții sportului cu snowboard-ul. Schiorii sunt cei mai rapizi – recordul  mondial este de aproape 250 km/h.

Ce bicicletă urcă munții?

O bicicletă pentru teren accidentat ( mountain bike) are o mulțime de roți dințate, care te ajută să pedalezi pe drumurile cu pantă mare, și cauciuguri cu profil pentru a nu derapa pe pantele alunicoase. Iar dacă pedalatul devine prea dificil, poți să cobori de pe bicicletă si să o cari în spate!

07.10.2014

Cînd a urcat primul om pe un muinte ?

Deși oameni trebuie să se fi cățărat pe munți de mii de ani, noi știm numai despre cei ale căror relatări au fost făcute în scris. Una dintre primile ascensiuni consemnate a auvut loc în anul 633 d.Hr., cînd un călugăr japonez numit En no Shokaku a reușit să ajungă în vîrful muntelui Fuji.

Care au fost primii oameni care au urcat pe vîrful Everest ?

Prmii oameni care au urcat pe cel mai înalt munte
din lume au fost  Edmund Hilary din Noua Zelandă și Nepal. Ei au ajuns pe vîrful Everest în 29 mai 1953.

Cum urcă oamenii pe munte?

Alpiniștii folosesc un echipament special care îi ajută să urce pe pereți de stîncă abrupți sau pe teren alunecos și îi protejează de căderi. Frînghiile sunt ancorele de salvare ale alpiniștilor – un capăt este legat de talie, iar celălat este trecut prin niște cîrlige de metal numite pitoni, care sunt bătute în stîncăpe măsură ce alpinistul înaintează.

19.09.2014

Cine a construit cetăți în munți?

În anii 1400, incașii stăpîneau teritorii întinse în munții Anzi din America de Sud. Ei au construit din piatră orașe uluitoare și cetăți în munte, printre care și misteriosul Machu Picchu.

Ce călugări locuiesc în munți?

Muntele Athos din Grecia adăpostește 20 de mănăstiri și foarte mulți călugări. Acesta nu este un singur vîrf. Este o fîșie de teren muntos care iese în afara țărmului ca un deget.

Ce oraș se află în vîrful lumii?

Tibetul se află la marginea munților Himalaia și este atît de sus, încît oamenii îl numesc „Acoperișul lumii”. Nu este de mirare, deci, că orașul tibetan Lhasa se află la cea mai mare înălțime dintre toate orașele din lume, adică la 3.600 de metri deasupra nivelului mării.

Cine erau oamenii muntelui?

Exploratorii americani, cum a fost Kit Carson, au fost cunoscuți în anii 1800 drept oamenii ai muntelui, pentru că străbăteau cele mai sălbatice ținuturi din Munții Stîncoși, punînd capcane pentru castori și alte animale cu blană.

08.09.2014

De ce au casele de la munte acoperișuri în pantă?

Un acoperiș în pantă nu permite să se strîngă prea multă zăpadă pe casele de la munte- zăpada alunecă și cade de pe ele, la fel cum coboară un chior pe pîrtie. Marginile acoperișului sunt și ele foarte late, pentru ca zăpada să cadă departe de pereți.

De ce construiesc fermierii trepte pe pantele munților?

În multe părți ale lumii, fermierii de la munte construiesc niște ziduri joase, astfel în cît apa de ploaie să nu care la vale pămîntul. Se formează astfel terenul în trepte, numite terase, pe care pămîntul este în strat destul de gros ca să permită cultura plantelor.

Cine pescuiește în lacul cel mai înalt din lume?

Aflat la 3.812 metri deasupra nivelului mării, lacul Titicaca este cel mai înalt navigiabil din lume. Locuitorii de aicitrăiesc pe insulele de pe lac și pescuiesc din barci împletite din stuf.

21.08.2014

Pot animalele să trăiască pe munți?

 Pentru animale, viața pe munte  este la fel de grea ca și pentru plante, așa ca multe dintre ele rămîn pe pantele mai joase. Cele care trăiesc pe înălțimi trebuie să fie bune călătoare – cum sunt oile sălbatice, caprele de munte și antilope.

Ce animal de munte are fustă?

Părul lung și mătăsos al iacului cade ca o fustă pînă la genunchi, ținîndu-i cald. Asta-i prinde de minune, că trăiește în ținutul cel mai înalt din lume- în Podișul Tibet din Asia.

Cît de sus își fac păsările cuib ?

Deși multe păsări vizitează înălțimile, foarte puține dintre ele își fac cuibul sus în munți. Cea care deține recordul este cioara alpină, care-și face cuibul pe pantele munților, chiar și la 7.000 m.

Care animal a devenit faimos pentru salvarea pe  munte?

Cîinii mari și intelegenți din rasa Saint Bernard sunt faimoși pentru că salvează călătorii care se rătăcesc în trecătorile  înzăpezite din munți. Căinii au fost dresați prima dată în anii 1600 de către călugării care trăiau în alpi.08.08.2014

De ce nu cresc plante pe vîrfurile munților?

Vîrful unui munte înalt este unul dintre locurile cele mai reci și mai vîntoase de pe glob și plantelor nu le priește acolo. Ele au nevoie de apă, de lumina Soarelui și de pămînt în care să-și înfigă rădăcinile. Fără acestea, o plantă se dă bătută și moare.

Ce plante cresc pe pantele munților?

Copacii mari nu pot supravețui pînă la limita zăpezilor, dar pe terenurile alpine cresc plante mici, tîrîtoare, care au găsit calea de a învinge sărăcia solului și vremea rea.

Cum își păstrează plantele de la munte căldura?

Unele plantele alpine, ca floarea-de-colț, au frunze cu perișori care au același efect ca blana unui animal, reținînd căldura. Altele, ca gențianele, au frunze și flori foarte închise la culoare, deoarece culorile închise atrag căldura Soarelui mai mult decît cele deschise.

Ce plantă poate topi zăpadă?

La fel ca și alte plante, clopoțelul de munte dispare iarnasub pămînt. Primăvara, cînd vlăstarii tineri încep să crească, ei degază suficientă căldură pentru aș-i face loc, topind zăpada.

22.07.2014

De ce munții au zăpezi pe culmi?

Nu toate culmile munților sunt acoperite cu zăpadă, numai ale celor mai înalți. Aceasta deoarece atunci cînd apa se răcește, îngheață și se transformă în zăpadă sau gheață – iar cu cît mergi mai sus pe munte, cu atît este mai frig. Locul de unde un munte începe să fie acoperit cu zăpadă se numește limita zăpezilor.

Cînd se deplasează zăpada mai repede decît o mașină de curse?

Uneori, în munții înalți, o cantitate mare de zăpadă se surpă brusc și începe să alunece în jos. Aceasta este o avalanșă. Avalanșele cele mai puternice se năpustesc la vale ca mașinile de curse, cu mai mult de 160 km/h.

Poate zăpada să mute munții?

Zăpada și gheața pot fisura și sparge stîncele, erodînd încet munții. Modificarea cea mai pronunțată a munților o produc ghețarii. Aceste blocuri masive de gheață, zăpadă și rocă se formează în partea de sus a muntelui și curg în jos ca niște uriașe rîuri înghețate, croindu-și adevărate văi.

06.07.2014

Care munți formează insule?

Oceanele lumii presărate cu mii de insule micuțe, dintre care cele mai multe au fost formate de vulcanii care s-au înălțat de pe fundul oceanului.

Munții se pot scufunda?

Da- un atol este o insulă în formă de inel care poate lua naștere în jurul coroanei unui vulcan scufundat. Atolul este format din calcar, iar calcarul e produs de niște minuscule ființe acvatice numite polipi coralieni.

Ce sunt fumătorii negri?

Fumătorii negri sunt hornuri ciudate care se formează treptat pe fundul oceanelor și care aruncă nori negri de aburi fierbinți. Fel de fel de animale stranii și minunate trăiesc în apropierea lor, printre care niște viermi colorați în roșu cu alb, lungi cît mașinile.

20.06.2014

De ce își aruncă vulcanii vîrfurile în aer?

O erupție vulcanică începe în adîncul Pămîntului, din bule de gaz și o rocă lichidă numită magmă.Amestecul lor se ridică încet, pentru că este mai ușor decît rocile solide din jur. Pe măsură ce își croiește drum în sus, e apăsat din toate părțile. Presiunea crește în continuu, pînă cînd gazul și magma explodează acolo unde scoarța Pămîntului cedează mai ușor, făcînd vulcanul să erupă  și aruncîndu-i vîrful în aer.

Toți vulcanii sunt periculoși?

Există trei feluri mai importante de vulcani și toate trei pot fi periculoase. Vulcanii activi erup destul de des. Vulcanii adormiți stau liniștiți ani de zile, dar din cînd în cînd erup. Vulcanii stinși au încetat să erupă și s-ar putea să nu mai erupă niciodată – dacă avem noroc!

Care a fost vulcanul cel mai zgomotos?

Cînd a explodat vîrful vulcanului Krakatoa din Indonezia, în 1883, zgomotul exploziei s-a auzit de la o distanță egală cu a opta parte din circumferința Pămîntului – pînă în Șri Lanka, Filipine și centrul Australiei.

05.06.2014

Munții se mișcă?

Cu siguranță se mișcă! Pămîntul seamănă într-un fel cu un uriaș, rotund, cu o coarjă numită scoarță, sunb care se află un strat numit manta și un miez în mijloc. Scoarța terestră este crăpată, ca coarjă de ou formată cam din 30 de bucăți gigantice numite plăci. Acestea plutesc pe suprafața mantalei, pentru că aceasta este parțilal topită.

Cum se formează munții?

Deși plăcile care formează scoarța Pămîntului se mișcă incredibil de încet, mișcările lor sunt suficient de puternice pentru a duce la formarea munților. Diferitele mișcări au dat naștere le trei feluri de munți – munții vulcanici, munți – bloc și munți de încrețire.

De unii munți au vîrfuri ascuțite?

Încă de cînd se formează munții, agenții atmosferici, gheața și apa curgătoare încep să îi macine și să dea vîrfurilor o formă ascuțită. Acest fenomen se numește eroziune.

21.05.2014

Care este diferența dintre un munte și un deal ?

Muntii sunt mai mari  decît dealurile, iar coastele lor sunt mai abrupte și mai greu de urcat – spre deosebire de pantele line ale unui deal. Unii specialiști spun ca atunci cînd un virf de munte e mai înalt cu 600 de metri decît  împrejurimile, este un munte. Dacă e mai mic, este un deal.

Poate o navă spațială să măsoare munții?

Pentru a măsura munții, este folosit un echipament radar, căptîndu-se semnalele sonore reflectate de sol. Instrumentele măsoară timpul în care semnalele ajung înapoi, apoi îl folosesc pentru a calcula înălțimea muntelui. Radarul este instalat la bordul avioanelor care zboară la mare înălțime și al satelițelor spațiali.

Unde se află mai înalt munte din lume?

Locul cel mai înalt din întreaga lume este vîrful muntelui  Everest. Acest munte uriaș se află în lanțul Himalaia din Asia Centrală și se ridică deasupra nivelului mării cu 8.848 de metri.

Sursa:   Oare de ce … Burtica mea face gălăgie / Brigit Avison ; trad.: Alina Teodoru – București : Teora, 2003 (Continuare vezi mai jos la data de 07.10.2013)

13.05.2014
De unde am apărt eu?
 Ai apărut cînd un mic ovul din corpul mamei tale ( nu mai mare decît un punc ) s-a unit cu o părticică din corpul tatălui tău, numită ” spermatozoid”. Apoi ai crescut întruna pînă cînd ai  ajuns destul de mare ca să te naști.
 

Ce este buricul meu?

Buricul este locul prin care un tub special te lega de mama ta înainte să te fi născut. Tubul acela conținea vase de sînge, astfel că sîngele mamei putea să -ți aducă oxigen și hrană, pentru ca tu să trăiești și să crești cît timp ai stat în pîntecele ei.
08.05.2014

De ce uneori mă îmbolnăvesc?

 Cînd o parte a corpului tău nu mai funcționează cum trebuie, ești bolnav. Nu te simți bine. Poate te doare burtica sau ai pe piele mulțime de pete care te mănîncă. Boala apare adesea din cauza că în corp ți-au pătruns așa – numiți „microbi”.

Ce sunt microbii ?

 Microbii sunt niște viețuitoare mici, mult prea mici pentru a putea le vedem. Există permanent miliarde de microbi împrejurul tău, pe corpul tău și înăuntrul lui. Cei mai mulți microbi nu-ți fac nici un rău, dar unii te îmbolnăvesc dacă îți pătrund în corp – printr-o tăietură sau cînd mănînci ceva rău. Atunci, sîngele tău începe să lupte cu microbii și îi omoară.

De ce trebuie să fac injecții?

 Doctorul sau asistenta îți fac o injecție dacă o doctorie trebuie să ajungă direct în sîngele tău. Nimănui nu-i plac injecțiile, dar mai bine suporți o zgîrietură sau o înțepătură ușoară decît să fii bolnav mult timp.

23.04.2014

De ce trebuie să dorm?

 Cînd dormi, mușchii tăi nu au prea multe de făcut, iar creierul nu duce grijă celor ce se petrec în lumea înconjurătoare. Cînd îți odihnești aceste părți ale corpului, le dă voie să facă altceva. Somnul îi lasă timp corpului tău să crească, iar dacă ești bolnav, să se vindece.

Ce sunt visele?

 Visele sunt povești create de creierul tău în timp ce dormi. Ai impresia că vezi și auzi diferite lucruri și ai senzația că ți se întîmplă cu adevărat. Uneori visezi frumos. Visele mai pot fi și înfricoșătoare sau urîte, însă totul se petrece doar în căpșorul tău.

Ce sunt somnambulii?

 Unii oameni se scoală din pat și merg în timp ce dorm. Ei nu știu că fac asta. De obicei, nu-și amintesc nici cînd se trezesc.
03.04.2014

Unde intră mîncarea?

Cînd mănănci sau cînd bei ceva, ceea ce înghiți este împins printr-un tub spre stomac. Aceasta sfarîmă și strivește mîncarea, transformînd-o într-un fel de supă. „Supa” aceasta este împinsă apoi printr-un tub foarte lung și încolăcit, numit „intestin”. Cind ea ajunge aici, părticelele hrănitoare din alimente sunt destinul de mici ca să poată fi luate de sînge și duse în tot corpul, dîndu-ți energia de care ai nevoie ca să trăiești și să crești.

De ce merg la toaletă ?

  Corpul tău nu poate folosi tot ceea ce conțin alimentele. Resturile sunt împinse către sfîrșitul intestinului. Apoi cînd mergi la toaletă, le împingi în afară printr-un orificiu din spatele tău, numit „anus”.

De ce burtica mea face gălăgie?

 Cînd stomacul tău stă gol cîtev ore, el se umple cu „gaze” – care sunt asemănătoare aerului. Atunci se poate ca stomacul să înceapă să facă mișcări de sfărîmare și strivire ca și cînd ar fi plin cu mîncare. Aceasta apasă asupra gazelor și se aude un  huruit  – ca un fel de tunet!.
18.03.2014

Pentru ce am nas?

 Ai nas ca să simți mirosurile, dar tot nasul ajută și limbii să simtă gusturile. Poate face asta deoarece, atunci cînd mănînci, aerul duce către nasul tău părticele foarte mici din mîncare. Acestea sunt prea micițe ca să le poți vedea, însă nervii din nasul tău le găsesc și trimit creierului tău mesaje despre ele.

Pentru ce am limbă ?

 

Folosești limba ca să guști, dar și să vorbești și să cînți. Limba este acoperită cu brobonele mici, numite „miguri gustativi” care trimit prin nervi, cètre creier, mesaje despre toate bunătățile  pe care le mănînci sau le bei.

De ce-mi cad dinții?

Pe măsură ce crești , cele mai multe părți ale corpului se măresc. Dar dinții nu se pot mări, de aceea trebuie să-i schimbi. Cînd ești mic, ai douăzeci de dințișori numuți „dinți de lapte” Aceștia încep să cadă cînd ai cinci sau șase ani, iar în locul lor îți cresc niște dinți mai mari.

04.03.2014

De ce urehile au formă caraghioasă?

 Forma urechilor tale le ajută să prindă sunetele din aer. Apoi, sunetele trec prin canalul urechii  către partea nevăzută a acesteia, aflată în interiorul capului. Animalele – de pildă, iepurii – își pot mișca  urechile pentru a prinde sunetele.

De ce amețesc cînd mă învîrtesc?

 Înăuntrul fiecărei urechi ai trei tuburi ca niște bucle, umplute cu un lichid apos. Acesta se clatină cînd te încîrtești. Niște nervi speciali simt mișcarea lichidului și îi spun creierului că te învîrtești. Dacă te oprești brusc, lichidul continuă să se clatine încă puțin. Creiuerul tău primește un mesaj neadevărat, iar tu te simți amețit!

Sursa:   Oare de ce … Săpunul face balonașe / Brigit Avison ; trad.: Alina Teodoru – București : Teora, 2003

24.02.2014

De ce avem nevoie de aer?

Toate animalele de pe Pămînt au nevoie să respire oxigen din aer ca să trăiască, inclusiv tu! Așa stau lucrurile deoarece corpul folosește oxigen ca să producă energia necesară pentru a trăi și a crește.

De ce avem nevoie de lumină?

Fără lumina Soarelui, nu am avea ce să mîncăm! Plantele sunt singure viețuitoare care își pot prepara singure hrana, iar pentru aceasta au nevoie de lumina solară. Toate celelalte viețuitoare de pe Pămînt se hrănesc cu plante sau cu animale ce mănîncă plante. Dacă nu ar exista plante, am muri de foame!

De ce avem nevoie de apă?

Este greu de închipuit, dar mai mult de două treimi din corpul tău este apă. Așa se întîmplă la majoritatea animalelor și plantelor. Toate viețuitoarele de pe Pămînt au nevoie de apă ca să poată trăi. Fără apă, ar muri.


17.02.2014

De ce au cauciuguri bicicletele ?

Cauciugurile ajută ca bicicleta să aibă aderență bună la șosea. Priviți de aproape un cauciug și veți vedea  că are pe el un model. Aceasta se numește „suprafața de rulare”. Pe vreme umedă, apa iese de sub cauciug prin șanțurile modelului, împiedecînd derapajul.

De ce sunt umplute ce aer cauciugurile ?

Dacă umfli cu pompa camerile de cauciug ale bicicletei, ele devin mai elastice. Sunt ca un fel de perne între roată și șosea, trecînd cu ușurință peste hopuri și oferindu-ți o plimbare mult mai confortabilă.


Cum funcționează frînele bicicletei?

Cînd apeși pe manetele de frînare ale bicicletei, niște plăcuțe de frînă se apropie și ating fiecare roată. Plăcuțele apasă roțile producînd fiecare, care încetinește bicicleta. Cînd strîngi tare de manete, bicicleta se oprește de tot!

   30.01.2014

Din ce este compus aerul?

Aerul este un amestic de gaze, în cea mai mare parte azot și oxigen, puțin bioxid de carbon și vapori de apă. Mai conține mici fire de sare, praf și gunoi. Nu poți să vezi, să miroși sau să guști aerul, dar îl poți simți atunci cînd bate vîntul.

Cum ajung balonașele în băuturile acidulate?

Balonașele din băuturile acidlate sunt din bioxid de cabon. Gazul este introdus în siclă cu atîta forță încît se împrăștie în băutură. Cînd deschizi sticla, balonașele au cale liberă și încep să pocnească ieșind în aer.

De ce cresc prăjiturile ?

Cînd pui prăjitura în cuptor, amestecul se încălzește și produce balonașe din bioxid de carbon. Acestea se măresc din cauza căldurii și fac ca prăjitura să crească.

16.01.2014

De ce apare curcubeul ?