Aureliu Busuioc-poet, prozator, dramaturg


4032981

Aurelui Busuioc  s-a născut la 26 octombrie 1928, în s. Căbâlca (azi Codreanca), Strășeni, într-o familie de învățători. Poet, prozator, dramaturg, eseist, traducător. Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova și membru al US din România. Urmează cursurile Școlii primare de pe lângă Școala Normală Eparhială și clasele I-IV la Liceul „A. Russo” din Chișinău, Liceul „T. Boda” din Timișoara (România). Studiile superioare le face la Institutul Pedagogic „Ion Creangă”, Facultatea Litere. Primele poezii le publică în 1950, iar peste cinci ani debutează editorial cu placheta de versuri umoristice „Prafuri amare”, și cartea pentru copii „La pădure”, „Firicel de floare rară”, ș.a. Pentru copii a scris mult și cu multă dragoste, mai cu seamă, versuri mustind de umor și sarcazm: „Aventurile lui Nătăfleață”, „Cizmele cocostârcului”, „Marele Rățoi Max”, „Noile aventuri ale Nătăfleață” etc. Traduce din literatură universală, multe din scrierile sale au fost traduse în alte limbi. Aureliu Busuioc este Maestru Emerit în Artă, Laureat al Premiului Tineretului, al Premiului Național, Cavaler al Ordinelor „Gloria Muncii” și „Ordinul Republicii”. Se stinge din viață la 9 octombrie 2012, la Chișinău.

Dumitru Matcovschi și povoara de a fi basarabean


matcovschi_moldovenii_md(1)

Poet, prozator, dramaturg, publicist. Născut la 20 octombrie 1939, în comuna Vadul-Rașcov, județul Soroca, într-o familie de plugari. Mama, Eudochia, avea voce frumoasă. Tata, Leontie, a terminat patru clase de școală românească. El ținea mult ca fiecare din cei cinci copii câți au crescut în familie, să aibă studii. Fiind elev, Dumitru citea carte după carte. Îi plăceau îndeseobi geografia și istoria. După absolvirea școlii medii, lucrează, un timp, ca șef de club și bibliotecar. În 1956, devine student la Facultatea de istorie și Filologie a Institutului Pedagogic „I. Creangă” din Chișinău. În anul cinci, e invitat să lucreze la redacția zearului „Moldova Socialistă”. Prin creația și suferința sa,  Dumitru Matcovschi devine un simbol al renașterii noastre naționale. Poezia, dramaturgia și proza sa au fost încununate de prestigioase premii literature. S-a stins din viață la Chișinău, în ziua de 27 iunie 2013. Moștenirea literară a lui Dumitru Matcovschi include peste patruzeci de cărți. Câteva dintre acestea – „Greerașul Puiu”, „Cartea Dumitriței” ș.a. – sunt adresate copiilor. Gimnaziul din Vadul-Rașcov și un gimnaziu din capitală îi poartă numile. La baștină, i-a fost instalat un bust. În casa părintească a poetului e inaugurat un muzeu.

Prozatorul și eseistul Nicolae Rusu – 70 ani


916d5-nicolae_rusu    „Nicolae Rusu este un prozator extrem de viu, cu un stil alert și  captivant”. ( Theodor Codreanu)

Prozator, dramaturg, publicist. Născut la 26 februarie 1948, în s. Risipeni, r. Fălești, într-o familie de agricultori. Părinții scriitorului – Emilia și Petru – au crescut și au educat patru copii, Nicolae fiind cel mai mare. În clasele primare, băiatul a citit toate cărțiile cu povești din biblioteca satului și din cea a școlii. Lista scriitorilor lui preferați începe cu Ion Creangă și Mark Twain. După absolvirea școlii medii din sat, urmează Facultatea de Economie a Institutului Politehnic din Chișinău. Apoi își satisface serviciul militar în termen, lucrează, studiază, la Cursurile superioae de literatură la Institutul „M. Gorki” din Moscova. De peste trei decenii, e director la Fondul Literar al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Prima carte a scriitorului – „Pânzele babei” – apare în 1978. De un răsunător succes printre adolescenți se bucură romanul „Lia”. Cărțiile lui au văzut lumina tiparului la București, Iași, Timișoara, au fost traduse în rusă și cehă. Celui mai tânăr cititor îi sunt destinate cărțiile „Alunelul”, „Meri sălbatici”, „Unde crește ploaia?”, „Coada iepurașului” ș.a. Spectacole după piesele lui Nicolae Rusu au fost montate la teatrele din Chișinău, Bălți și Cahul. E laureat al mai multor premii literare. Cu ocazia împlinirii celor 70 de ani, echipa bibliotecii V. Bielinski îi urează scriitorului Nicolae Rusu multă sănătate, înspirație și realizări frumoase.

Ion Luca Caragiale 1852-1912


ion_luca_caragiale

Ion Luca Caragiale s-a născut în ziua de 1 februarie 1852, în satul Haimanale, județul Prahova, astăzi I. L Caragiale, județul Dîmbovița, se naște Ion Luca Caragiele, fiul lui Luca Șt. Caragiale și al Ecaterinei. A fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic și ziarist român, de origine greacă. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg român și unul dintre cei mai importanți scriitori români. A fost ales membru al Academiei Române post-mortem. Atras de teatru, Luca s-a căsătorit în 1839 cu actrița și cîntăreața Caloropulos, de care s-a despărțit, fără a divorța vreodată, întermeindu-și o familie statornică cu brașoveanca Ecaterina, fiica negustorului grec Luca Chiriac Caraboas. Caragiale s-a bucurat de recunoaștera operei sale pe perioada vieții sale, însă a fost și criticat și desconsiderat. După moartea sa, a început să fie recunoscut pentru importanța sa în dramaturgia românească. După moartea sa, piesele sale au fost jucate și au devenit relevante în perioada regimului communist. Deși Caragiale a scris doar nouă piese, el este cel mai bun dramaturg român prin faptul că a reflectat cel mai bine realitățile, limbajul și comportamentul românilor. Opera sa a influențat și pe alți dramaturgi, cum ar fi Eugen Ionesco. În zorii zilei de 9 iunie 1912, Caragiale a murit subit în locuința sa de la Berlin.