Legenda Mărțișorului


martisor_79900600

Una din legendele simbolului primăverii spune ca soarele a coborât pe pământ, luând chipul unui tânăr, pentru a participa la o horă dintr-un sat. Zmeul vazând ca aceasta a luat chiăul unui tânar, l-a rapit și l-a închis într-o temniță, provocând suferință întregii naturi. Se spune că râurile au încetat să mai curgă, păsările să mai cânte.. până nici nu mai râdeau. Nimeni nu știa ce să facă până când, un tânăr voinic s-a hotărât să îl înfrunte pe zmeu și să elibereze soarele. Această a porni la drum, având puterea multora dintre pământei. Călătoria tânărului a durat 3 anotimpuri: vara, toamna și iarna. Spre sfârșitul ierni, această a găsit castelul zmeului și s-au luptat zile întregi până când zmeul a fost doborât. Slabit și grav rănit, tânărul a reușit să ajungă până la temnița soarelui, l-a eliberat, după care a murit, sângele acestuia curgând pe zăpadă albă. Soarele a urcat pe cer și a vestit venirea primăverii, umplând  de fericire inimile pamântenilor. Se zice că de atunci lumea cinstește memoria tânărului curăjos legând cu o ață două flori: una albă, altă rosie. Culoarea roșie simbolizează dragostea pentru frumos și amintește de curajul tânărului, iar cea albă simbolizează ghiocelul, prima floare a primăverii. Astăzi, mărțișorul este purtat întreagă lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructier. Se crede că această vă aduce belșug în casele oamenilor, iar dacă cineva își pune o dorință în timp ce atârnă mărțișorul de pom, această se vă împlini numai decât. La începutul lui aprilie, într-o mare parte satelor Moldovei pomii sunt împodobiți de mărțișoare

Ion Creangă, scriitor român


20190301_134236

Ion Creangă (1 martie 1837, Humulești, jud. Neamțului) a fost un scriitor român. Recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveștilor și povestirilor sale, Ion Creangă este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii române mai ales datorită operei sale autobiografice Amintiri din copilărie. Creangă a mai avut încă șapte frați și surori: Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile și Petre. Ultimii trei au murit în copilărie, iar Zahei, Maria și Ileana în 1919. Tinerețea lui Ion Creangă este bine cunoscută publicului larg prin prisma operei sale capitale Amintiri din copilărie. În 1847 începe școala de pe lângă biserică din satul natal. Fiul de țăran, este pregătit mai întîi de dascălul din sat, după care mama sa îl încredintează bunicului matern. În 1853 este înscris la Școala Domnească de la Tîrgu Neamț sub numele Ștefănescu Ion, unde îl are ca profesor pe părintele Isaia Teodorescu. După dorința mamei, care voia să-l facă preot, este înscris la Școala catihetică din Fălticeni. Aici apare sub numele Ion Creangă, nume pe care l-a păstrat tot restul vieții. După desființarea școlii din Fălticeni, este silit să plece la Iași, absolvind cursul inferior al Seminarului teologic „Veniamin Costachi” de la Socola. La 31 decembrie 1889 Ion Creangă se stinge din viață în urma unui atac cerebral. Ion Creangă este înmormântat la 2 ianuarie 1890 la cimitirul Eternitatea din Iași